Pentru prima dată, Ziua Globală a Reciclării a fost declarată la 18 martie 2019, de către Biroul de Reciclare Internațională. Scopul acestei zile este de a crește gradul de conștientizare și de a impulsiona nevoia urgentă de a recicla mai eficient în întreagă lume, pentru a asigura conservarea resurselor noastre naturale și o dezvoltare durabilă planetei noastre.

"Articolul evidențiază strategiile naționale ale Republicii Moldova în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și reciclarea, cu obiective clare de creștere a ratei de reciclare și de valorificare a deșeurilor. Dețalii sunt oferite și despre cantitățile de deșeuri valorificate și exportate în anul 2020, subliniind necesitatea unei abordări mai eficiente de gestionare a deșeurilor în această țară."

@Guguta.com

Conform Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, reciclare presupune orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițiată sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de rambleiere, transmite Știri.md. De asemenea, tratare este operațiunea de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării. Iar valorificarea înseamnă orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi sau în economie în general.  Țintele naționale în domeniu: Strategia națională de dezvoltare Moldova 2030 - Ponderea deșeurilor reciclate din volumul total de deșeuri formate (Valoarea de referință 15,32% pentru 2015), pentru 2022 - 20%, 2026 - 23%, 2030 - 30%. Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 - Crearea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi substanţelor chimice, care ar contribui la reducerea cu 30% a cantităţilor de deşeuri depozitate şi creşterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023. Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027 - Promovarea şi implementarea sistemelor de colectare selectivă în toate localităţile, atât în sectorul casnic, cât şi în cel de producţie, precum şi a facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare; - Creşterea gradului de reutilizare şi recuperare a ambalajelor cu 20% față de anul 2013, până în anul 2027. Legea nr. 209 din 29.07.2016 privind deșeurile - Până în 2020 - pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, cum ar fi, cel puţin, hârtia, sticla, metalele și masele plastice provenind din produsele casnice şi, eventual, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din consumul casnic, se măreşte la un nivel minim de 30% din masă totală; - Până în 2020 - pregătirea pentru reutilizare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere, care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte substanțe, deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale, se măreşte la un nivel minim de 55% din masa totală. În urma analizei datelor prezentate de agenții economici pentru anul 2020, Agenția de Mediu, potrivit datelor raportate prin SIA MD de către agenții economici, în Republica Moldova în anul 2020 au fost valorificate 307,0 mii tone de deșeuri. Cea mai mare cantitate de deșeuri valorificate revine deșeurilor din agricultură, horticultură, precum și din prepararea și prelucrarea alimentelor - 232,1 mii tone. Valorificarea deșeurilor agricole se efctuiază, de cele mai dese ori, prin operațiunea - Tratarea terenurilor având drept rezultat beneficii pentru agricultură sau ecologie. Ambalajele și deșeurile din ambalaje au fost valorificate în cantitate de 36,7 mii tone. Din total deșeuri de ambalaje valorificate circa 44% reprezintă deșeurile din ambalaje plastice și 36% revin deșeurilor din sticlă. Prezența pe teritoriul țării a întreprinderilor care produc ambalaje din sticlă favorizează buna gestionare a ambalajelor din sticlă și valorificarea acestora. Aceiași situație se atestă și pentru ambalaje din hârtie și carton care sunt valorificate de către întreprinderile din domeniul fabricării celulozei, hârtiei și cartonului. De asemenea, cele mai mari cantități de deșeuri exportate din Republica Moldova în anul 2020 au constituit exportul de deșeuri din metale feroase care au însumat circa 18,2 mii tone, exportul de aluminiu sortat a constituit 5,0 mii tone și deșeurile din metale neferoase - 4,3 mii tone. În pofida faptului că, în Republica Moldova există întreprinderi din domeniul „Fabricării articolelor din hârtie și carton”, există cantități de aceste deșeuri care au fost exportate pentru a fi reciclate în alte țări. Prin urmare, deșeurile din hârtie și carton au fost exportate pentru valorificare în cantitate de circa 3,8 mii tone. În datele privind exportul de deșeuri nu se regăsesc date despre exportul deșeurilor din plastic, pe motiv că deșeurile din plastic care au fost colectate separat și ulterior valorificate sunt exportate sub forma primara a produselor din plastic (granule din plastic), pierzând astfel statutul de deșeu. În conformitate cu datele raportate de către agenții economici exportatori de deșeuri, deșeurile au fost exportate de cele mai dese ori în țările din Uniunea Europeană.