Deși starea de urgență s-a încheiat pe teritoriul Republicii Moldova, zeci de site-uri care au fost blocate anterior de către Serviciul de Informație și Securitate rămân inaccesibile publicului.

"Chiar și după sistarea stării de urgență în Republica Moldova, anumite televiziuni și peste 70 de site-uri rămân blocate, fiind considerate un pericol pentru securitatea națională. Autoritățile afirmă că acestea au contribuit la diseminarea de informații false și de propaganda ostilă, aducând prejudicii regimului constituțional. În special în perioada alegerilor locale generale din 2023 s-au înregistrat multiple blocări. Deși unele site-uri au încercat să își creeze 'clone', autoritățile se luptă pentru a preveni și astfel de tentative. Mai mult, televiziunile cu licențele suspendate nu și-au mai putut reînnoi autorizațiile, rămânând astfel inaccesibile publicului."

@Guguta.com

Instituția motivează menținerea restricției prin faptul că acestea prezintă în continuare un pericol la adresa securității naționale.

După sistarea stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova, atât televiziunile care aveau licențele suspendate, cât și peste 70 de site-uri blocate în acea perioadă rămân inaccesibile publicului. Într-un răspuns oficial pentru Mediacritica, SIS precizează că, „după expirarea stării de urgență, Serviciul a stabilit indici de perpetuare a pericolului la adresa securității informaționale a Republicii Moldova și utilizarea unor pagini web în războiul informațional, precum și amenințări hibride la adresa statului, exprimate prin acțiuni la nivel național, regional sau mondial, care afectează reziliența statului, precum și prin campanii de propagandă ostilă sau de dezinformare care pot dăuna regimului constituțional, fapte ce se califică ca fiind pericol deosebit pentru securitatea statului”.

Astfel, se mai arată în documentul instituției, „în calitate de măsură orientată spre prevenirea și contracararea unui pericol la adresa securității statului, SIS a sesizat autoritățile statului competente în domeniu pentru întreprinderea măsurilor privind înlăturarea cauzelor și condițiilor care contribuie la apariția/realizarea pericolului identificat și anume blocarea accesului pe teritoriul Republici Moldova la unele pagini web”.

La rândul său, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, într-un răspuns oferit pentru Mediacritica, specifică între altele că „STISC, în calitate de Registrator național al domeniului de nivel superior .md, a executat decizia organului competent și nu poate întreprinde alte acțiuni până când nu va fi o decizie de anulare a restricțiilor”.

Potrivit SIS, în perioada stării de urgență instituția a solicitat blocarea a 76 de surse online, fie pe motiv că „alterează spațiul informațional” al Republicii Moldova, fie pentru că  „publică informaţii false în domeniul ce afectează securitatea națională”. Doar în luna octombrie 2023, înaintea alegerilor locale generale, au fost blocate peste 50 de pagini web, 22 de site-uri pe 24 octombrie și alte 31 de site-uri pe 30 octombrie. Între acestea, o bună parte „sunt direct gestionate de către Federația Rusă”, după cum a precizat directorul SIS, Alexandru Musteața.

Dintre cele autohtone, majoritatea și-au creat la scurt timp „clone”, iar Mediacritica arăta anterior că unele sunt accesibile în continuare cetățenilor din Republica Moldova. „Până în acest moment, autoritățile competente ale statului nu au găsit o soluție viabilă pentru a eradica «din fașă» apariția «clonelor» site-urilor blocate pentru că «alterează spațiul informațional». Aceste copii fidele în continuare reprezintă un pericol pentru securitatea informațională a cetățenilor Republicii Moldova, iar intenția de proteja spațiul informațional național de acest pericol ne amintește despre lupta cu morile de vânt”, se arăta în analiză.

În privința posturilor de televiziune, portalul Media Azi a scris, la sfârșitul anului 2023, că șase companii care dețineau televiziuni cu licențele suspendate au rămas fără acte permisive, ceea ce înseamnă că posturile TV nu mai pot reveni pe micile ecrane nici după expirarea stării de urgență. Decizia a fost luată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, pe 27 decembrie, iar documentul a ajuns în public pe 29 decembrie.