Negocierile pentru această funcție, și pentru celelalte posturi înalte de la vârful UE, se anunță complicate și vor depinde de rezultatul alegerilor europene din iunie.

"Ursula von der Leyen a anunțat intenționarea de a candida pentru un al doilea mandat ca președintă a Comisiei Europene, un proces care ar putea să fie complicat, ținând cont de speculațiile că prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, ar putea candida de asemenea. Decizia ei marchează începutul unei bătălii electorale de patru luni, ce își va culmina cu alegerea finală în vară. Procesul include obtinerea sprijinului din cadrul Partidului Popular European și victoria la Congresul PPE. În iunie, alegerea președintelui Comisiei Europene va fi determinată de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. După alegeri, pozițiile de conducere vor fi împărțite între principalele grupări politice europene."

@Guguta.com

Ursula von der Leyen va anunța că intenționează să candideze pentru un al doilea mandat de președintă a Comisiei Europene, în cadrul unei reuniuni a partidului Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care va avea loc luni la Berlin, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro. Von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, a evitat până acum un anunț public, deviind toate întrebările pe această temă. Anunțarea candidaturii va marca primul pas într-o bătălie electorală de patru luni, care s-ar putea dovedi complicată, unii speculând că prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, ar putea candida de asemenea pentru acest post în vară, când se va face alegerea finală. După ce va fi selectată de CDU, Von der Leyen trebuie să obțină sprijinul altor două partide din cadrul Partidului Popular European (PPE), gruparea de centru-dreapta din Parlamentul European, care include și partidele aflate la putere în Grecia, Irlanda, Lituania și Suedia. Ea trebuie apoi să câștige un vot la Congresul PPE din martie, care va avea loc la București, înainte de a se confrunta cu ultimul obstacol în iunie, atunci când începe adevărata negociere pentru posturile de conducere de la Bruxelles. În cadrul procesului Spitzenkandidaten, alegerea președintelui Comisiei Europene este legată de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru perioada 6-9 iunie. Ceea ce se va întâmpla în iunie va fi determinat de numărul de mandate pe care îl va obține PPE după alegeri. În 2019, PPE a câștigat majoritatea mandatelor și s-ar fi putut aștepta ca candidatul lor, Manfred Weber, să fie numit în funcție. Dar el nu a reușit să-și construiască un sprijin transpartinic cu socialiștii, care s-au clasat pe locul al doilea, aceștia propunând un alt candidat de profil, Frans Timmermans. Divizarea a creat spațiu pentru von der Leyen, care a fost o candidată surpriză din partea guvernului german. „Amintiți-vă, nimeni nu auzise de ea în 2019 și a trecut de la a fi ministra apărării în Germania la a avea cel mai puternic post de la Bruxelles în câteva săptămâni”, a declarat un diplomat, amintind că ea nici măcar nu și-a făcut campanie pentru acest post. În împărțirea post-electorală, nominalizarerea pentru șefia Comisiei Europene se face la pachet cu celelalte funcții de la vârful UE. Rolul de șef al diplomației, deținut în prezent de Josep Borrell, este de asemenea pus la bătaie, la fel și cel de șef al Consiliului European, care facilitează relațiile dintre prim-miniștri și negociază poziții, adesea în situații dificile, cum ar fi recenta dispută cu Ungaria privind finanțarea pentru Ucraina. După alegerile din iunie, aceste poziții vor fi probabil împărțite între două dintre celelalte mari grupări politice, în prezent socialiștii și democrații (S&D) și grupul liberal Renew.