Ungaria nu va participa la planul pe termen lung al NATO de ajutorare a Ucrainei, a declarat miercuri ministrul de externe Peter Szijjarto, care a calificat acest plan drept o „misiune nebunească”.

"NATO și-a propus să consolideze sprijinul militar pentru Ucraina împotriva Rusiei, prin crearea unui fond de 100 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Ungaria s-a opus acestui plan, ministrul de externe afirmând că țara sa nu va susține nicio inițiativă care ar putea transforma alianța de la defensivă la ofensivă."

@Guguta.com

Aliații NATO au convenit în aprilie să inițieze planificarea unui sprijin militar pe termen lung pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei, prin crearea unui fond în valoare de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari), transmite Știri.md cu referire la digi24.ro. Conform planurilor, NATO ar urma să preia o parte din activitatea de coordonare de la o coaliție condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a reiterat opoziția anterioară a guvernului față de acest plan.  „Ungaria va rămâne în afara misiunii nebunești a NATO, în ciuda tuturor presiunilor”, a declarat el în cadrul unui eveniment live pe Facebook la Londra, scrie Reuters. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, răspunzând inițiativei NATO de luna trecută, a transmis pe rețeaua X că Ungaria nu va susține nicio propunere NATO care „ar putea să apropie alianța de război sau să o schimbe de la o coaliție defensivă la una ofensivă”.  Relațiile dintre Budapesta și NATO s-au deteriorat din cauza tergiversării de către Ungaria a ratificării aderării Suediei la NATO - aprobată în cele din urmă de Budapesta în martie - și, de asemenea, din cauza legăturilor calde ale premierului naționalist Viktor Orban cu Moscova, în ciuda invaziei rusești din Ucraina din 2022.  Trimisul american în Ungaria a declarat anterior că aliații NATO avertizează Ungaria cu privire la pericolele relației sale „strânse și în expansiune” cu Rusia și dacă aceasta este alegerea politică a Budapestei „va trebui să decidem cum să ne protejăm cel mai bine interesele de securitate”, a declarat David Pressman.