Construcția parcurilor fotovoltaice a devenit o tendință pozitivă pentru Republica Moldova, care s-a angajat să crească ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la minim 30% din consumul de energie electrică al anului în 2030. Ținta este stabilită în Planul Integrat pentru Energie și Climă, elaborat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD.

"Republica Moldova pare a fi un teren propice pentru dezvoltarea investițiilor în energie solară, pe tot teritoriul țării existând cantități suficiente de soare pentru implementarea afacerilor fotovoltaice. Între timp, industria, încă dependență de importuri pentru componentele necesare, se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește reciclarea deșeurilor generate de panourile solare."

@Guguta.com

Încă din 2016, persoanele dornice de a investi în regenerabile au studiat zonele favorabile pentru parcurile fotovoltaice și au delimitat patru regiuni distincte: Zona până la Cahul, care se considera că produce cea mai mare cantitate din energie electrică; Zona până la Chișinău; De la Chișinău spre Ocnița; Regiunea de mai sus de Ocnița, care se presupunea că produce foarte puțină energie.  Odată cu schimbările climatice, care sunt foarte vizibile în ultimii ani de zile, nivelul de producere s-a egalat, deci e cumva o diferență plus-minus de 5% de la nord la sud. Practic, în toată Republica Moldova este suficient soare pentru a se lansa afacerea fotovoltaică  în orice colț al țării.  Vasile Chirica, primul om de afaceri din R. Moldova care a pus pe roate un parc fotovoltaic, a declarat pentru Știri.md că la moment, țara noastră nu produce piese pentru acest domeniu, iar antreprenorii importă absolut totul: „Fiecare proiect este individual, dar cele mai importante sunt alegerea modulilor fotovoltaice, invertoarelor, structurii metalice. Noi suntem dealeri oficiali ai companiei Swiss Solar, companie elvețiană producătoare a modulilor fotovoltaice pe care îi vedeți aici, în spatele meu. Am ales compania dată pentru că are o experiență, un renume și experiența din ultimii trei ani de zile a arătat că nu am dat greș.  La nivel de invertoare lucrăm cu compania chineză Sungrow, iarăși din 20 MW montați, nu avem niciun caz de probleme cu invertoarele, cu calitatea, cu starea tehnică și structura metalică o cumpărăm din Ucraina.  În multe cazuri noi avem stocate panouri, invertoare, structură. Deci, știind că mâine, poimâine neapărat o să apară un client nou, dar 100% din tot ce montăm noi se importă - în Moldova nu se produce absolut nimic”, a declarat antreprenorul. Totuși, chiar dacă este o energie curată, deșeurile pe care le generează din panouri, din sticlă, aluminiu, siliciu, elemente din metale rare; precum și invertoare de putere și cablare nu pot fi reciclate, fapt confirmat și de Vasile Chirica: „Până când afacerile în domeniul regenerabilelor sunt afaceri de succes, aș spune eu. Nu avem cazuri de restanță la bănci, excluzând niște situații de forță majoră. În perspectivă, aș spune că ar fi probleme cu reciclarea, de exemplu, a panourilor. Nu sunt astăzi tehnologii de reciclare eficientă, dar asta urmează să se întâmple peste 15-20 de ani, atunci când probabil va fi necesar de înlocuit panourile astea cu altele mai eficiente și așa mai departe.” Republica Moldova consumă anual cca 4 milioane de MWh de energie electrică. Dintre acestea, aproape 45% este consumată în gospodăriile casnice și doar 15% în industrie. Această structură a consumului generează vârfuri de consum de cca 700 MW dimineața și seara, când toată lumea se pregătește de o zi de lucru sau revine acasă și pune în priză toate electrocasnicele de care poate avea nevoie. În schimb noaptea consumul scade până la 180 MW. Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene prin Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.