Noul Cod Vamal, intrat în vigoare în Republica Moldova de la 1 ianuarie 2024 (după câteva amânări), elimină toate scutirile la plata taxelor vamale de care s-au bucurat, timp de decenii, agenții economici din regiunea separatistă transnistreană.

"Serviciul Vamal de la Chișinău insistă că toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, vor achita taxa vamală pe principii generale, o măsură ce face parte dintr-un nou Cod vamal ce a provocat tensiuni în regiune. Cu toate acuzele de blocadă economică și manipulare care plutesc, e important să recunoaștem necesitatea unui tratament egal pentru companiile din ambele maluri ale Nistrului."

@Guguta.com

Serviciul Vamal de la Chișinău a explicat că această măsură asigură un tratament egal al tuturor companiilor din Republica Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului.

"Toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, vor achita taxa vamală pe principii generale, ținând cont de preferințele acordate în conformitate cu Tratatele și Acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte", explică Serviciul Vamal.

Deşi se ştia despre iminenta introducere a noului Cod vamal, autorităţile separatiste de la Tiraspol arată de parcă ar fi suprinse de acest pas şi au iniţiat o amplă campanie de victimizare şi de manipulare cu acuzaţii la adresa conducerii Republicii Modova, precum că ar fi instituit o blocadă economică.

De la „Moldova jefuiește Transnistria”, la o "nouă blocadă economică" – găsim în așa-zisa presă din stânga Nistrului.

Pe 8 ianuarie, liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a convocat așa-numitul consiliu de securitate din regiune, unde a abordat subiectul taxelor. Au fost anunțate şi cifre estimative ale pierderilor „economiei” din regiune, ca urmare „a presiunilor economice din partea Chișinăului” - zeci de milioane de dolari.

Doar importatorii ar urma să achite în bugetul Republicii Moldova circa 5 milioane de dolari anual sub forme de taxe vamale, au estimat la Tiraspol.

Aleksandr Rozenberg, şeful executivului regiunii a anunţat că deja ar fi fost suspendată activitatea unor uzine precum Moldavizolit, Elektromaş, Potențial şi Pribor.

Că este vorba de o manipulare, arată faptul că de exemplu uzina Pribor (ce face parte din grupul ODK din Rusia, aflat sub sancţiunile occidentale) staţionează încă din 2022, pentru că nu îşi mai putea exporta producţia cu dublă destinaţie, folosită de armata rusă.

Uzina Potenţial este de fapt fosta întreprindere de aparate electrice din Bender/Tighina, care s-a aflat în faliment, şi în anii 2021-2022 nu a raportat venituri.

În replică autorităţile separatiste au aplicat o serie de măsuri de răspuns, inclusiv tarife mai mari la gaze şi energie pentru localităţile şi instituţiile aflate în subordinea Chişinăului.

Pe 9 ianuarie, administrația regiunii a anunțat că, de acum încolo, fermierii moldoveni din raionul Dubăsari vor achita taxe vamale în bugetul transnistrean.

Tiraspolul afirmă că, anterior, pentru această categorie de utilizatori a terenurilor agricole era în vigoare „un regim vamal special”, care nu prevedea perceperea taxelor vamale și a plăților vamale în cazul exportului. „Acum, abordarea a fost unificată”, susţin liderii de la Tiraspol.

Pentru a înţelege mai bine situaţia creată, e necesar să ştim că până în 2023 întreprinderile din regiunea separatistă au fost scutite de plata taxelor vamale în Republica Moldova, chiar dacă în baza unor certificate sau autorizaţii de la Chişinău, puteau exporta producţia sa în diverse ţări, sau efectua operaţiuni de import.

Uzina Metalurgică de la Rîbniţa şi fabrica de Ciment au început să achite taxa ecologică în bugetul de stat al Republicii Moldova, încă anul trecut. În caz contrar nu puteau obţine autorizare de mediu de la Chişinău, iar fără documentele de la Chişinău nu mai putea livra producţia pe piaţa UE, în special România.

O serie de alte întreprinderi din regiune îşi exportă producţia agricolă cu documente de provenienţă de la Chişinău. E vorba de grupul Rostan, Tanleo sau Trading Grup, cu cifre de afaceri de sute de milioane lei.

Altele precum Tirol Trade, au licenţă de la ANRE pentru a putea importa produse petroliere. În special e vorba de companii afiliate grupului Sheriff (Şerif), controlat de oligarhul local Victor Guşan.

Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres), controlată de grupul Inter RAO EES, la fel deţine licenţă pentru producţia de energie eliberată de ANRE. Moldgres ar funcţiona doar cu un singur bloc din cele 12 existente, dacă Republica Moldova va cumpăra energie electrică de la alţi producători.

Datele publice de la Tiraspol arată elocvent că cea mai mare parte din economia regiunii este controlată de grupul Sheriff, de companii din Rusia şi întreprinderi controlate de autorităţile locale.

De exemplu în 2022, compania Sheriff a avut o cifră de afaceri de circa 460 milioane de dolari, depăşind Uzina Metalurgică de la Rîbniţa (aflată sub controlul administraţiei de la Tiraspol).

Dar grupul Sheriff mai controlează cea mai mare bancă din regiune - Agroprombank, deţine cea mai mare reţea de supermaketuri, cea mai mare reţea de benzinării.

La fel deţine controlul asupra operatorului unic de telefonie Interdnestrcom, dar şi a combinatului Kvint, cel mare producător de alcool. Sub controlul Sherifului se află şi Tirotex, cel mai mare producător de textile din regiune, dar şi cea mai mare fabrică de panificaţie, cel mai mare stadion, cea mai puternică echipă de fotbal. Şirul poate continua.

În 2022, din primele 10 companii din regiune după cifra de afaceri din regiune, patru sunt parte din grupul Şheriff, iar două sunt controlate de administraţia autoproclamatei rmn. Menţionăm că liderul separatist Vadim Krasnoseliski, până a ajunge în fruntea regiunii, a muncit la Sheriff. La fel şi şeful executivului local.