În conformitate cu legislația țării, este prevăzut să aibă loc un scrutin prezidențial în toamna acestui an. Experții în legislația electorală estimează că alegerile vor fi organizate la mijlocul sau sfârșitul lunii octombrie, ținând cont de expirarea mandatului actualului președinte, Maia Sandu, la 24 decembrie. Data exactă a scrutinului va fi stabilită de Parlament, iar în paralel se va desfășura și un referendum constituțional privind integrarea europeană a Moldovei.

"Potrivit analizelor politice, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova s-a desfășurat pe fundalul unei avansări neașteptate, în ciuda rating-ului scăzut al guvernării actuale. Președinta Maia Sandu rămâne cu toate acestea favorită în cursa pentru alegerile prezidențiale, chiar dacă opoziția pro-rusă încearcă să conteste supremația sa. Dezbaterea largă și mobilizarea electoratului europenist sunt aspectele esențiale pentru stabilirea unui consens național și pentru direcționarea Republicii Moldova pe calea integrării în UE."

@Guguta.com

Avansări nesperate și scăderi evidente de rating Potrivit analistului politic, Anatol Țăranu, scrutinul prezidențial și referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova vor avea loc pe fundalul unei avansări spectaculoase a țării pe carea aderării formale la UE. Cu toate acestea, progresul instituțional nu a fost corelat cu îmbunătățirea nivelului de trai al populației, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md.  În ultimii trei ani ai guvernării președintei Maia Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), economia Republicii Moldova a fost puternic afectată de criza pandemică și de consecințele conflictului din Ucraina. Problemele economice și sociale, împreună cu tărăgănarea reformei justiției și precaritatea politicilor de cadre, au dus la o scădere a ratingului guvernării. Chiar dacă președinta Sandu rămâne recunoscută pentru integritate și modestie, echipa sa este criticată pentru gestionarea proastă a domeniului energetic și pentru lipsa de competență în alte sectoare. Sondajele arată o reducere semnificativă a sprijinului pentru partidul de guvernământ, de la 53% în 2021 la doar 20-25% în prezent. Supremație negarantată și rivalul din tabăra pro-rusă Potrivit expertului, în aceste condiții, Maia Sandu și-a anunțat participarea la competiția pentru un nou mandat prezidențial, fiind considerată favorită conform tuturor sondajelor. Totuși, evoluțiile complexe de pe scena politică din Moldova indică faptul că supremația sa în alegerile prezidențiale din toamna acestui an nu este garantată. Această constatare rămâne valabilă chiar dacă, în prezent, încă nu și-a anunțat apariția un contracandidat capabil să conteste serios succesul său în scrutinul prezidențial. Anatol Țăranu susține că rivalul principal al Maiei Sandu vine din „tabăra forțelor politice proruse, care încearcă să-și unească eforturile pentru a câștiga președinția și pentru a îndrepta cursul european al țării noastre. Cu toate acestea, până în prezent, aceste forțe rămân încă fragmentate și luptă între ele pentru a deveni „miza electorală a Kremlinului” în Moldova, cu perspectivele alegerilor prezidențiale din 2024 și ale celor parlamentare din 2025. Printre candidații partidelor proruse și antieuropene se numără fostul președinte Igor Dodon, fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, și fostul prim-ministru dodonist, Ion Chicu. Sondajele indică faptul că niciunul dintre acești potențiali candidați pro-ruși nu reprezintă un pericol electoral critic pentru Maia Sandu. În rândul experților și al opiniei publice, se discută tot mai des despre posibilitatea ca actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban, să candideze la prezidențiale sub umbrela partidelor pro-ruse, deși încearcă să se prezinte ca un susținător al valorilor pro-europene. Criticii aduc acuzații de „cal troian” în tabăra proeuropeană, argumentând că Ceban a colaborat tacit cu partidele pro-ruse în scrutinul din Chișinău, asigurându-și astfel victoria în primul tur. O eventuală repetare a acestei tactici la alegerile prezidențiale ar putea crea dileme pentru Partidul Social Democrat European, care cooperează politic cu partidul lui Ceban, și pentru decidenții din România care încearcă să îmbunătățească imaginea acestui actor politic controversat din Moldova. Dezbateri electorale necesare Totodată, Anatol Țăranu menționează că problemele economice și sociale majore, nerezolvabile, cu care se confruntă societatea moldovenească de-a lungul perioadei de independență, creează premisele necesare pentru declanșarea unor dezbateri electorale în cadrul celor două scrutine naționale - prezidențialele din 2024 și parlamentarele din 2025 - pe tema căilor de aderare a Republicii Moldova la UE.  Și aici este vorba despre două opțiuni principale: calea euro-suveranistă, care implică deschiderea negocierilor de aderare și accesul ulterior în UE ca stat suveran, și opțiunea accederii în UE pe „scurtătură” (calea euro-unionistă), prin restabilirea unității naționale românești prin unirea Republicii Moldova cu România. În ambele cazuri, este esențial să existe un consens național, care în prezent lipsește la nivel societal. Acest consens nu poate fi realizat fără o dezbatere largă în societate, iar scrutinele electorale oferă un cadru potrivit pentru astfel de dezbateri. Alți candidați posibili Expertul mai menționează că, pe filiera europenistă, în opoziție cu candidatura Maiei Sandu, este posibil să se lanseze în calitate de candidat la alegerile prezidențiale liderul partidului CUB, Igor Munteanu, unul dintre cei mai vocali critici ai actualei președinte. De asemenea, în campania prezidențială este posibil să se lanseze și fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi, care recent a apărut în mass-media cu un mesaj referitor la necesitatea unei îmbunătățiri majore a actului de guvernare. Există indici care sugerează o activitate sporită, deocamdată neanunțată public, în ceea ce privește crearea și consolidarea unui pol politic euro-unionist, care cu mare probabilitate va participa la alegerile prezidențiale cu propriul său candidat. Sondajele indică prezența în societatea moldovenească a unui segment de peste 30% al cetățenilor cu conștiință identitară românească asumată și susținători ai aderării Republicii Moldova la UE prin unirea cu România. Absența unei reprezentări politice directe a acestui segment devine tot mai exasperantă pentru manifestarea firească a procesului democratic reprezentativ în societatea moldovenească. Doar o mobilizare exemplară a electoratului europenist În alegerile prezidențiale și parlamentare anterioare, electoratul unionist, dezamăgit de absența unei forțe politice coagulate euro-unioniste și de lipsa unui lider carismatic, a susținut mobilizat candidatura Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Cu toate acestea, odată cu erodarea imaginii electorale a guvernului actual, în acest segment electoral se observă o dezamăgire în privința rezultatelor politicilor promovate, existând riscul amplificării absenteismului electoral. În acest context, analistul politic Anatol Țăranu spune că este de așteptat să asistăm la lansarea unui candidat în segmentul identitar românesc al societății moldovenești, cu un mesaj unionist puternic și politic asumat, în cursa pentru președinția statului. Prezența unui mesaj euro-unionist credibil și robust în campania electorală va garanta mobilizarea segmentului electoral unionist în primul tur al alegerilor prezidențiale, și, de asemenea, va contribui la victoria candidatului europenist în turul doi.  Doar printr-o mobilizare exemplară a electoratului europenist din Republica Moldova, parte considerabilă fiind reprezentată de euro-unioniști, se poate opri ascensiunea forțelor antieuropene care acționează conform scenariului războiului hibrid al Moscovei împotriva statului moldovenesc, punctează Anatol Țăranu.