Oamenii credincioși au mai multe șanse să creadă în narațiunile conspiraționiste COVID-19, spune un studiu publicat în revista Frontiers in Psychology.

"Studiul recent relevă o legătură între religiozitate și predispoziția față de teoriile conspirației legate de Covid-19, atribuind-o unei mentalități conspiraționiste posibil înrădăcinate într-un sistem de credință fără dovezi empirice. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază importanța faptului că corelația nu înseamnă cauzalitate și că educația joacă un rol esențial, niveluri mai ridicate de educație fiind asociate cu o mentalitate conspiraționistă mai puțin pronunțată."

@Guguta.com

Legătura dintre religiozitate și credința în teoriile conspirației legate de boala Covid-19 este explicată de o mentalitate conspiraționistă, spun autorii studiului, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro. Cercetări anterioare au arătat tendința umana de a crede în conspirații, iar studiul actual analizează modul în care religiozitatea se corelează cu susținerea narațiunilor conspiraționiste printr-un cadru comun de convingere de neclintit.  Cercetătorii au analizat modul în care credința într-o putere superioară fără dovezi empirice a creat un mediu propice pentru valul de teorii ale conspirației din timpul pandemiei.  Ipoteza studiului a fost că un sistem de credință înrădăcinat în credință fără dovezi ar putea predispune indivizii la o mentalitate conspiraționistă. Aceasta a fost testată printr-un sondaj online la care au participat 616 participanți.  Oamenii de știință au ajuns la concluzia că  persoanele cu un nivel mai ridicat de religiozitate au fost mai predispuse să manifeste o mentalitate conspiraționistă - care, la rândul său, a fost asociată în mod semnificativ cu susținerea narațiunilor conspiraționiste ale COVID-19.  Concret, convingerile religioase, mai ales cele dezvoltate de la o vârstă fragedă, ne pot face să avem o „mentalitate conspiraționistă” și să acceptăm astfel de teorii, chiar și atunci când acestea nu sunt direct legate de credința noastră.  Cu toate acestea, studiul are propriile limitări. În ciuda suprapunerii conceptuale, religiozitatea și mentalitatea conspiraționistă sunt două construcții distincte și diferite - iar corelația nu înseamnă cauzalitate, deoarece acestea pot influența indivizii în moduri foarte diferite. Concentrarea studiului asupra religiei creștine poate, de asemenea, să limiteze generalizabilitatea constatărilor la alte contexte religioase, iar cercetătorii subliniază, de asemenea, că educația joacă un rol crucial - nivelurile mai ridicate de educație fiind asociate cu o mentalitate conspiraționistă mai puțin pronunțată, potrivit Psy Post.  Cercetarea „Convingerea în absența dovezilor:Mentalitatea conspiraționistă mediază relația dintre religiozitate și sprijinul pentru narațiunile conspiraționiste COVID-19,ˮ a fost realizată de Hilmar Grabow și Anne Rock de la departamentul de psihologie socială și politică al Universității Kiel, din Germania.  Psihologul Keren Rosner a explicat de ce teoriile ale conspirației sunt interesante pentru unii dintre noi. Potrivit expertului „este foarte greu să aduci argumente raționale unor convingeri subiective.”  „Sunt o formă de valorizare și de a te diferenția de mulțime, de ceilalți : „noi știm că nu este adevărat, avem informații, suntem în legătură cu niște persoane care au putere, care dețin adevărul pe care ceilalți nu îl știu”. Este vorba de oameni ignoranți, care nu știu ce înseamnă un studiu științific, nu citesc, să vină cu argumente științifice. Iar la niște dovezi raționale, vin cu niște interpretări mistico-fantastice.”, spune psihologul.