În urmă cu 34 de ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment.

"Podul de Flori marchează un moment istoric semnificativ când, pentru prima dată de la al doilea război mondial, peste un milion de oameni au traversat granița dintre România și Republica Moldova fără acte, simbolizând frăția, apropierea și istoria comună a celor două țări."

@Guguta.com

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăția, dorința de apropiere, istoria comună a celor două țări. Această primă deschidere a granițelor dintre România și Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri, transmite Știri.md cu referire la libertv.md. În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. „Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru. Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetățenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conștiința faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparțin unui singur neam. Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar și de o mare importanță, care ne spune că poporul  român trăiește pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.