Oamenii de ştiinţă au salutat descoperirea "interesantă" a unui tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon.

"Într-un studiu recent publicat în revista Nature Synthesis, cercetători de la Universitatea Heriot-Watt au dezvoltat molecule asemănătoare unor cuști, capabile să stocheze gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și hexafluorura de sulf. Aceasta constituie o descoperire semnificativă în eforturile de a rezolva provocările majore legate de schimbările climatice. Cercetătorii estimează că dezvoltarea ulterioară a acestei tehnologii, cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea accelera descoperirea de noi soluții eficiente de stocare a gazelor cu efect de seră și ameliorarea impactului acestora asupra mediului."

@Guguta.com

În cadrul noului studiu, publicat în revista Nature Synthesis, o echipă condusă de cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh a creat molecule goale, asemănătoare unor cuşti, ce prezintă capacităţi ridicate de stocare a gazelor cu efect de seră, precum dioxidul de carbon şi hexafluorura de sulf, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro. Hexafluorura de sulf este un gaz cu efect de seră mai puternic decât cel cauzat de dioxidul de carbon şi poate rezista mii de ani în atmosferă. Marc Little, unul dintre coordonatorii studiului, a declarat: "Aceasta este o descoperire interesantă, deoarece avem nevoie de noi materiale poroase pentru a ajuta la rezolvarea celor mai mari provocări ale societăţii. De exemplu, captarea directă din aer a dioxidului de carbon este din ce în ce mai importantă, deoarece chiar şi atunci când vom înceta să mai emitem dioxid de carbon, va exista în continuare o nevoie uriaşă de captare a emisiilor anterioare, care se află deja în mediul înconjurător". "Plantarea de copaci este o modalitate foarte eficientă de a absorbi carbonul, dar este foarte lentă. Aşadar, avem nevoie de o intervenţie umană - cum ar fi moleculele create de om - pentru a capta mai rapid şi eficient gazele cu efect de seră din mediul înconjurător", a adăugat el. Cercetătorii au folosit simulări pe calculator pentru a prezice cu exactitate modul în care moleculele se vor asambla în noul material poros, o metodă care, potrivit lui Marc Little, ar putea fi îmbunătăţită în viitor prin utilizarea inteligenţei artificiale (AI). "Combinarea studiilor computaţionale precum al nostru cu noile tehnologii de inteligenţă artificială ar putea crea o ofertă fără precedent de noi materiale pentru a rezolva cele mai presante provocări societale, iar acest studiu reprezintă un pas important în această direcţie. Dacă reuşim să folosim instrumente de inteligenţă artificială pentru a le prezice mai repede şi cu mai multă acurateţe, atunci putem accelera cu adevărat ritmul în care putem descoperi aceste noi tipuri de materiale poroase, fără a mai fi nevoie să le fabricăm în prealabil în laborator", a declarat el. Marc Little a descris studiul ca fiind un "pas important" pentru dezvoltarea altor materiale şi a adăugat că moleculele cu structuri complexe ar putea fi folosite, de asemenea, pentru a elimina din aer compuşii toxici cunoscuţi sub numele de compuşi organici volatili şi ar putea juca un rol important în ştiinţa medicală. Pe lângă oamenii de ştiinţă de la Universitatea Heriot-Watt, la realizarea acestui studiu au participat cercetători de la Universitatea din Liverpool, Imperial College London, Universitatea din Southampton şi Universitatea de Ştiinţă Şi Tehnologie din China de Est