În perioada ianuarie - 7 decembrie 2023, importul de îngrășăminte minerale (principalele şapte tipuri) a constituit circa 238.400 de tone, în creştere cu circa 44%, faţă de anul 2022, arată o analiză a acestei pieţe efectuată de expertul Iurie Rija.

"Creșterea importului de îngrășăminte minerale în Republica Moldova este încurajată în principal de scăderea prețurilor de import, reconfigurarea lanțurilor logistice și revenirea cererii interne. Cu toate acestea, volumul de îngrășăminte importate este încă sub nivelul necesar pentru agricultura țării, potrivit expertului Iurie Rija."

@Guguta.com

Creşterea importului de de îngrășăminte minerale (uree/carbamid, sulfat de amoniu, nitrat de amoniu, amestec de uree și nitrat de amoniu, îngrășăminte complexe de tip NPK, monofosfat de amoniu şi sulfoamofos), se datorează în special scăderii preţurilor de import, dar şi restabilirii cererii de pe piaţa internă, cât şi ca urmare a reconfigurării lanţurilor logistice, distruse ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

De ce volum de îngrăşăminte are nevoie agricultura Moldovei

„Or, după izbucnirea războiului din Ucraina, importurile de îngrășăminte minerale din Federația Rusă, care erau livrate pe calea ferată, au fost redirecționate către România prin Marea Neagră, livrate în Moldova din portul Constanţa şi Galati cu camioane sau șlepuri prin portul Giurgiulesti.

Astfel, au fost dificultăți în logistică, întârzieri în termenele de livrare, întârzieri la plăți, costuri crescute de import, dublarea timpilor de livrare, întârzieri în utilizare, neplățile din parte unor cumpărători, diferențe de curs valutar etc”, explică Iurie Rija.

Pe de altă parte expertul susţine că în pofida creşterii seminificative în acest an a importului de îngrăşăminte, volumul acestora este încă departe de necesităţile agriculturii Republicii Moldova.

„Necesarul pe piață pentru îngrășămintele minerale este estimat la circa 483.000 de tone, dar fermierii din Republica Moldova se descurcă doar cu 20-50% din cantitatea necesară în funcție de an (condiții climatice și în primul rând precipitații)”, constată Iurie Rija.

În structura pieței, îngrășămintele azotoase au cea mai mare pondere. Astfel 29% din volumele importate în 2023 revin pe seama carbamidului, 22% - NPK şi 21% - nitratului de amoniu.

Rusia - principalujl furnizor

Datele arată că principalul furnizor de îngrăşăminte în Republica Moldova rămâne Rusia cu o cotă de circa 43% din total. Anul trecut cota Rusiei era şi mai mare – de circa 63%, iar la amestecul de uree și nitrat de amoniu a depăşit şi 90%.

Şi aceasta în condiţiile în care Rusia a impus de la finele anului 2021 restricţii la exportul de îngrăşăminte cu azot în statele ce nu fac parte din Uniunea Economică Euroasiatică.

Al doilea furnizor este România. Ca urmare a unei creşteri de circa 2,5 ori a importurilor de îngrăşăminte din România, cota ei a urcat la 24%, faţă de 13% - în 2022.

Pe locul trei a urcat Bulgaria cu o cotă de circa 15%, în timp ce anul trecut această ţară nu avea nici un procent din piaţă.

De exemplu la nitratul de amoniu Bulgaria a crescut de zero la o cotă de circa 54%, în timp ce anul trecut o astfel de cota avea Rusia. Aceasta ne face să credem că avem de a face cu un posibil reexport de îngrăşăminte din Rusia, prin Bulgaria.

La fel şi la alte tipuri de îngrăşăminte. În 2022, principalul furnizor de monofosfat de amoniu pe piața moldovenească a fost Rusia cu 90% din toate livrările.

În 2023 situaţia de pe piaţă s-a schimbat și cea mai mare parte din livrări au fost direcționate din Bulgaria (32%), Estonia (31%) și doar 31% din Rusia.

Printre alte state de unde ţara noastră importă cantităţi importante de îngrăşăminte se numără Georgia cu o cotă de 6%, Estonia – cu 4% şi Letonia cu – 2%.

Preţurile, principalul factor

În opinia lui Iurie Rija, perioada anilor 2022-2023 a fost o adevărată provocare atât pentru importatori de îngrășăminte în Republica Moldova, cât și pentru fermieri. Or, creșterea prețurilor a determinat fermierii să aplice fertilizanți în cantități mai mici, îngrășămintele minerale fiind prima poziție care cade sub incidență când se dorește să se facă economii la hectar, contstată specialistul.

"Astfel cea mai mare piedică este faptul că în perioada 2020-2023, îngrășămintele minerale au fost extrem de scumpe pe piețele internaționale și în Republica Moldova, ceea ce a limitat semnificativ utilizarea lor în câmp", afirmă Iurie Rija.

De notat că faţă de anul trecut preţul de import al unor îngrăşăminte a scăzut şi cu 50%, dar sunt încă departe de nivelul de până la criza energetică şi scumpirea semnificativă a gazelor.

Potrivit lui Rija, dacă agricultorii din Republica Moldova ar respecta normele necesare pentru aplicarea îngrășămintelor, asta ar contribui la obținerea unei recolte mult mai bogate.

Dar în condițiile climaterice ale țării, când adesea se înregistrează perioade de secetă, agricultorii aplică foarte puține îngrășăminte minerale, deoarece nu este eficient să fertilizezi solul în timpul secetei, pentru că îngrășămintele nu își fac efectul.