Documentele Kremlinului și interviurile cu oficiali și lideri de afaceri ruși sugerează că Moscova este din ce în ce mai încrezătoare că aprofundarea legăturilor economice și diplomatice cu China și țările din Sudul Global îi va permite să provoace sistemul financiar internațional dominat de Statele Unite și să „submineze Vestul,” scrie „The Washington Post“.

"Articolul ne informează despre manevrele geopolitice și economice pe care Rusia le face în încercarea de a submina puterea Statelor Unite în sistemul financiar global, prin colaborarea strânsă cu China și prin crearea unei noi monede digitale. De asemenea, acesta evidențiază faptul că Rusia a reușit să își consolideze poziția în mod inopinat, grație rezistenței sale militare și economice superioare estimatării occidentale. În ceea ce privește conflictul dintre Ucraina și Rusia, Kievul apelează la sporirea sancțiunilor și a presiunii internaționale împotriva Moscovei, iar Rusia răspunde cu amenințări de represalii."

@Guguta.com

Publicația notează că succesul Rusiei în descurajarea contraofensivei ucrainene, susținută de Occident, a dus la un impas politic la Washington și Bruxelles în ceea ce privește continuarea finanțării Kievului. Potrivit Moscovei, sprijinul Statelor Unite pentru Israel în războiul împotriva Hamas a afectat poziția Washingtonului în multe părți ale lumii. Coincidența evenimentelor a dus la un val de optimism cu privire la poziția globală a Rusiei.

„Documentele interne ale Consiliului de Securitate al Rusiei, obținute de serviciile de informațiile europene, arată că Kremlinul a convocat întâlniri în 2022 și 2023 privind modalitățile de subminare a rolului dolarului ca monedă de rezervă a lumii. Scopul final a fost dezmembrarea sistemului financiar global de după cel de-al Doilea Război Mondial și puterea pe care o deține Washingtonul”, spun jurnaliștii.

„Una dintre cele mai importante sarcini este crearea unei noi ordini mondiale. Țările occidentale, conduse de Statele Unite, încearcă să-și impună propria structură pe baza dominației lor“, se arată într-unul dintre documentele din 3 aprilie 2023.

Un alt document, scris de un apropiat al președintelui Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, și vehiculat la Kremlin vara trecută, a cerut o cooperare mai strânsă între China și Rusia în domeniile inteligenței artificiale și sistemelor cibernetice.

În cadrul acestui document, se spunea că Beijingul și Moscova vor crea un nou sistem financiar și o monedă digitală eurasiatică bazată pe sisteme de plată alternative pentru a ocoli dominația Occidentului în tranzacțiile financiare globale.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Rusia lucrează pentru a submina dominația SUA în sistemul financiar global, dar a recunoscut că încearcă să creeze alternative, spunând că acțiunile „Occidentului colectiv” subminează încrederea fără niciun ajutor din partea Moscovei.

„Kremlinul monitorizează îndeaproape situația și construiește un nou sistem de neuroni economici, deoarece sistemul anterior s-a dovedit a fi nesigur, eronat și periculos”, a spus el într-un comentariu pentru publicație.

Convingerea că Rusia s-a dovedit mai rezistentă din punct de vedere militar și economic decât se aștepta Occidentul a întărit poziția internă a lui Putin înainte de alegerile prezidențiale din martie, în special în rândul anumitor membri ai elitei ruse care au arătat de multă vreme scepticism cu privire la războiul din Ucraina și îngrijorarea inițială cu privire la impactul sancțiunilor occidentale.

„A avut loc o anumită consolidare în elita rusă. Există o anumită așteptare că situația se va schimba în continuare în favoarea Rusiei“, a spus un academician rus care are legături strânse cu diplomații de rang înalt ai țării.

Ucraina a cerut duminică sporirea presiunii comunităţii internaţionale asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancţiuni, în timp ce în războiul dintre aceste două ţări continuă bombardamentele ambelor tabere în zonele de graniţă.

„Fiecare manifestare de presiune asupra Rusiei este un pas către pace. Fiecare act de asistenţă pentru Ucraina este o protejare a vieţilor. Le sunt recunoscător tuturor celor care ajută Ucraina", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Este nevoie de un nou pachet de sancţiuni al UE (împotriva Rusiei) şi îl pregătim. Pregătim de asemenea noi măsuri pentru a limita capacitatea Rusiei de a ocoli sancţiunile“, a adăugat Zelenski. El le-a cerut de asemenea aliaţilor occidentali să se grăbească în luarea unei decizii de confiscare a activelor ruseşti din Occident, care însumează circa 300 de miliarde de dolari rezerve sale valutare sau în aur, îngheţate în urma invaziei ruse în Ucraina.

De partea sa, Rusia a acuzat Ucraina şi Occidentul că încearcă să-i „fure“ aceste active şi a ameninţat cu un răspuns „dureros“ dacă un asemenea plan chiar va fi pus în aplicare.

Comandantul Marinei ucrainene, Oleksii Neijpapa, a declarat pentru Sky News că starea războiului ar fi fost foarte diferită dacă aliații nu ar fi dat restricții Kievului privind utilizarea armelor occidentale. Într-un interviu publicat pe 27 ianuarie, viceamiralul Neijpapa a semnalat că Kievul ar fi putut câștiga războiul mai repede dacă ar fi avut permisiunea de a trage cu arme occidentale împotriva unor ținte din interiorul Rusiei. ”Trebuie să avem capacitățile necesare pentru a ne asigura că Rusia va renunța pentru totdeauna la gândul de a privi măcar în direcția Ucrainei, inclusiv pe mare”, a declarat el, citat de Sky News.

Deocamdată, armata ucraineană apelează la drone pentru a lovi în interiorul Rusiei ţinte strategice, ca tactică de război asimetric, axându-se în ultima vreme pe lovituri asupra instalaţiilor petroliere, cum au fost săptămâna aceasta atacurile asupra unei rafinării pe ţărmul Mării Negre sau asupra unui terminal de gaze naturale lichefiate la Sankt Petersburg.