Sunt aproape doi ani de când războiul crud şi nemilos declanşat de Rusia distruge Ucraina, timp în care mii de refugiaţi şi-au găsit adăpost în Republica Moldova, unde au luat viaţa de la zero.

"O analiză recentă a arătat că în Republica Moldova există peste 110 mii de refugiați ucraineni, mulți dintre care și-au găsit un loc de muncă sau și-au deschis propria afacere. Cu ajutorul organizațiilor locale, ei își construiesc o viață nouă și contribuie activ la comunitatea locală. Totuși, se remarcă faptul că încă 23% dintre ei sunt în căutarea unui loc de muncă."

@Guguta.com

Unii au reuşit să se angajeze, în timp ce alţii au avut curajul să-şi deschidă propria afacere. Iar copiii lor merg la şcoală şi învaţă cot la cot cu elevii din Republica Moldova. Un studiu realizat de un ONG de la Chişinău spune că acum, aici sunt peste 110 mii de refugiaţi ucraineni.

Liudmila Venher este din Odesa, iar în Republica Moldova a venit odată ce a început războiul, în 2022. Acasă a predat, mai bine de 10 ani, lecţii de coafură. Şi aici a reuşit să-şi găsească un loc de muncă asemănător, în cadrul Asociaţiei Obşteşti "Insula Speranţelor", unde le învaţă pe doamnele şi domnişoarele care vor să devină frizer sau coafor.

Liudmila Venher, profesor coafor: „Mi-am dorit să încep să lucrez şi iată că mi-au propus un job pe profesia mea. Deja am doi ani de când sunt angajată aici. Învăţ viitorii coafori, stilişti, noi vopsim părul, îi dăm o oarecare formă, e la fel ca şi în Ucraina. Am deja aici un cerc de prieteni. Frecventez şi nişte cursuri de dans şi am mulţi cunoscuţi”.

Olga Marco, manager cursuri profesionale, Organizaţia "Insula Speranţelor": „În mare parte ne ajută la grupele de refugiaţ. Deci, ea lucrează cu colegii ei, tot refugiaţilor din Ucraina le predă cursuri de frizer. Deja a făcut mai mult de 10 grupe, cu succes. De când s-a început toată această situaţie, noi am instruit mai mult de 500 de refugiaţi din Ucraina la aşa profesii precum frizer, coafor, bucătar, cofetar, manichiuriste”.

Galina Garmaj, refugiată din oraşul Odesa, a fost timp de 12 ani contabil. Odată venită în Republica Moldova, ea a beneficiat de un grant pentru a-şi deschide propria afacere. Cu sprijinul Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova a creat centrul "SmileKids", prin care oferă servicii de îngrijire pentru copiii din familiile refugiate.

Galina Garmaj, antreprenoare: „Ne-am gândit că acest centru, care este destinat celor care vorbesc limba rusă, va fi căutat de refugiaţi. Aici desfăşurăm diferite activităţi care dezvoltă motorica, logica, memoria copiilor. De asemenea avem servicii de bonă. Avem şi un logoped, un psiholog şi un reabilitolog-terapeut care se ocupă de copii. Este posibilitatea de a aduce aici şi micuţi cu necesităţi speciale”.

Tatiana Kyshynska, art terapeut: „Copiii noştri din Ucraina, pe fondul războiului, au nevoie de un sprijin psihologic. Iar cei mici primesc acest sprijin psihologic prin joacă. De aceea, art terapia este foarte utilă şi benefică pentru ei. Copiii vin aici, desenează, modelează”.

„Fiica mea frecventează acest centru. Ei îi place foarte mult aici, activităţile. Este o atmosferă prietenoasă şi copiilor asta le place. Ei când vin aici încep să se joace, deja sunt familiarizaţi cu tot”.

Potrivit unui studiu realizat recent la comanda organizaţiei neguvernamentale HIAS Moldova, prin Republica Moldova au trecut peste 990 de mii de refugiaţi ucraineni şi doar peste 110 mii au rămas să locuiască aici. 25% din aceştia sunt angajaţi, iar 23% sunt în căutarea unui loc de muncă.

REFUGIAŢI UCRAINENI ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
Au intrat în Republica Moldova – 997.092 cetăţeni ucraineni
Au rămas în Republica Moldova- 112.811 cetăţeni ucraineni
Angajaţi - 25%
În căutarea unui loc de muncă - 23%

Andrei Curăraru, expert în politică, securitate, justiție și drept: „Circa 80% dintre intervievaţi au fost femei, ceea ce este natural, iar printre principalele probleme în legătură cu angajarea în Republica Moldova s-au identificat posibilitatea de a găsi o creşă sau o grădiniţă să aibă grijă de copii, posibilitatea de a se angaja conform aptitudinilor şi conform acelei specialităţi pe care o au refugiaţii. Precum şi aşteptările salariale destul de diverse”.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de circa 700 de persoane. Marja de eroare este de +- 4,58 %.