Referendumul republican propus de președinta țării Maia Sandu pentru toamna anului 2024, atunci când ar urma să se desfășoare și alegerile prezidențiale, a aprins spiritele în societatea moldovenească.

"Dezbateri politice în Republica Moldova în privința organizării simultane a unui referendum național pentru aderarea la Uniunea Europeană și a alegerilor prezidențiale. În timp ce unii politicieni și experți subliniază interdicțiile stabilite de Codul Electoral, alții argumentează că interdicțiile actuale se pot modifica pentru a permite organizarea concomitentă a celor două evenimente electorale."

@Guguta.com

În timp ce unii politicieni din opoziție consideră că cele două scrutine nu pot avea loc concomitent, reprezentanții partidului de guvernare consideră contrariul. NM a analizat opiniile celor două tabere, dar și a experților. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a solicitat pe 24 decembrie organizarea unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană (UE).

Aceasta nu a precizat însă că plebiscitul ar trebui organizat odată cu alegerile prezidențiale. Totuși, anunțul șefei statului, făcut în ajunul Crăciunului, la trei ani de la mandat, a stârnit o serie de discuții. Printre primii care au reacționat a fost liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care este de părere că autoritățile ar dori să un organizeze referendumul în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, fapt care ar contraveni Codului Electoral.

„Astăzi, conform Codului electoral pe care îl avem, nu poate avea loc un referendum național în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. Nici 60 de zile până, nici 60 zile după. Dumneaei (nr. red: Maia Sandu) a uitat să spună că înainte de a mă adresa la Parlament, mă adresez la CEC – modificați Codul electoral”, a declarat Renato Usatîi după anunțul președintei Maia Sandu, în cadrul emisiunii sale „Puterea e in adevăr”.

De aceeași părere este și secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alexandru Berlinschi. Potrivit lui, legislația actuală nu prevede organizarea referendumului și a alegerilor în aceeași zi. Acesta a subliniat că plebiscitul nu poate fi organizat nici cu 60 de zile înainte, nici cu 60 de zile după un alt scrutin electoral.

„Data referendumului republican se stabilește printr-o hotărâre a Parlamentului care nu poate avea loc mai devreme decât 60 de zile de la data adoptării hotărârii Parlamentului. Referendumul republican nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale sau a celor locale generale, nici cu 60 de zile înainte sau cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor”, a menționat Alexandru Berlinschi pentru Radio Moldova.

Deputata PAS Veronica Roșca, care este și vicepreședinta fracțiunii din Parlament, a venit cu mai multe precizări pe pagina sa de Facebook. Parlamentara susține că Legea Supremă a țării nu interzice organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și a referendumului, ci a alegerilor parlamentare și a celor prezidențiale.

„Constituția interzice comasarea doar a alegerilor prezidențiale și celor parlamentare. Legea care a permis în 2018 organizarea concomitentă a referendumului și a alegerilor parlamentare nu a fost declarată neconstituțională. Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a validat rezultatele acelui referendum – ceea ce clar denotă că, în sensul Constituției, nu există nici o problemă de constituționalitate dacă comasezi aceste două scrutine”, a precizat Veronica Roșca.

Codul Electoral, din nou modificat?

Contactat pentru un comentariu, expertul WatchDog Andrei Curăraru a declarat că, deși legislația actuală nu prevede organizarea a două scrutine electorale în același timp, guvernarea are suficient timp la dispoziție pentru a modifica Codul Electoral, așa încât referendumul privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale să poată fi organizate în aceeași zi. Acest lucru va permite, potrivit expertul, economisirea banilor publici.

„Referendumurile locale nu se pot desfășura 60 de zile până la și 60 de zile după alte alegeri. Totodată, două referendumuri nu pot fi realizate în aceeași zi, dar trebuie să înțelegem că au fost precedente cu o legislație anterioară, în care am avut referendum cu alegeri cuplate. Asta cumva salvează bani și presupun că dacă este o inițiativă legislativă de revizuire a acesteia, se poate interveni între timp până la referendumul și alegerile stabilite. În caz contrar, întâi ar trebui să aibă loc referendumul și după asta alegerile președintelui. Totodată, înțeleg că până în perioada respectivă, nu ar trebui să avem o stare de urgență, pentru că pe timpul stării de urgenta este interzisă organizarea unor referendumuri în general, de orice timp. (…) Potrivit legislației în vigoare la acest moment, nu este posibil implementarea referendumului în aceeași zi cu alegerile președintelui, dar am avut precedente care au arătat că totuși ar fi bine, pentru că referendumurile de regulă atrag mai putină populație decât alegerile naționale. Astfel, poate ar fi chiar mai benefic, pentru că ar veni mai multă lume să voteze pentru integrarea UE decât într-o altă situație, când alegerile nu vor fi petrecute în paralel”, a declarat Andrei Curăraru.

De altfel, în postarea sa, Veronica Roșca și-a arătat deschiderea pentru modificarea Codului Electoral, „așa încât sa fie conform prevederilor Constituției și jurisprudenței CC”. Mai mult, parlamentara a declarat că „acest lucru va fi făcut foarte repede”.

Maia Sandu a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, pe 24 decembrie, în aceeași zi când i-a cerut Parlamentului să organizeze referendumul național. Șefa statului a menționat că dacă va obține un nou mandat de președinte, va continua calea Republicii Moldova spre integrarea în UE.