Inflația de bază în statele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (ECESE) este mai puternică decât în economiile avansate, ceea ce impune multor bănci centrale din regiune să mențină o poziție monetară strictă pentru mai mult timp decât Banca Centrală Europeană, susţine unul dintre şefii Fondului Monetar Internaţional (BCE).

"Conform declarațiilor lui Alfred Kammer, directorul departamentului european al FMI, estimările indica o creștere economică de 2,6% în acest an si 3,5% anul viitor pentru țările Europei Centrale, de Est și de Sud-Est. Ca rezultat, politica monetară ar trebui să mențină o tendință de înăsprire. De asemenea, Kammer a subliniat importanța independenței băncilor centrale și a unei guvernanțe solide pentru a atrage investiții."

@Guguta.com

Potrivit directorului departamentului european al FMI, Alfred Kammer, estimările arată că economiile din regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est vor creşte cu 2,6% în acest an și cu 3,5% anul viitor, accelerând față de avansul cu doar 1% în 2023, transmite Știri.md, cu referire la mold-street.com. De asemenea, în privința evoluției prețurilor, oficialul a menționat că procesul de dezinflaţie în Republica Moldova este neuniform şi nu decurge atât de rapid precum se estima. „Inflația de bază, o măsură a dinamicii prețurilor subiacente care exclude componentele volatile ale prețurilor la alimente și energie, este mai mare în economiile europene emergente decât în economiile europene avansate. În ambele grupuri de țări, inflația de bază scade lent. Și chiar și în cadrul CESEE, vedem diferențe. De exemplu, scăderea ratei inflației progresează mai lent în România, Moldova, Muntenegru, Ungaria și Serbia decât în alte părți din regiunea CESEE", a declarat Kammer. Potrivit expertului, la nivel macroeconomic, „aceasta înseamnă că politica monetară ar trebui să mențină o tendință de înăsprire și să evalueze cu atenție momentul și viteza relaxării”. De asemenea, acesta a adăugat că multe bănci centrale din regiune ar trebui, prin urmare, să mențină o poziție monetară strictă mai mult decât, de exemplu, Banca Centrală Europeană.  Totodată, în opinia lui Kammer, acest lucru nu înseamnă neapărat că ratele de politică monetară nu pot scădea. „În țările în care așteptările inflaționiste scad rapid, ratele nominale pot fi reduse, fără a modifica neapărat ratele reale și orientarea politicilor”, a spus el. Pe de altă parte, el a subliniat că „costul greșelii din partea unei politici monetare prea laxe este semnificativ atunci când inflația este persistentă”. „Așadar, băncile centrale ar trebui să cântărească mai mult știrile negative asupra inflației, atunci când își iau în considerare următorii pași de politică, comparativ cu știrile pozitive. Această părtinire este de a evita ca surprizele inflaționiste în creștere să se materializeze, care ar putea alimenta așteptările privind o inflație ridicată susținută - un rezultat costisitor pentru întreprinderi, gospodării și economie în ansamblu”, a concluzionat Alfred Kammer. De asemenea, oficialul FMI a vorbit și depsre faptul că, în perioada 2021-2023, a existat o erodare a încrederii în instituțiile economice din Europa emergentă, mai multe bănci centrale din regiune confruntându-se cu ingerinţe politice. „Permiteți-mi să fiu clar, băncile centrale trebuie să își poată îndeplini mandatele privind inflația. Pentru aceasta, independența este esențială. Interferența erodează încrederea și face elaborarea politicilor mai costisitoare. Instituțiile slabe deschid, de asemenea, ușa guvernării proaste și corupției”, a spus el. Kammer a mai adăugat că există dovezi răsunătoare că o guvernanță solidă prin cadre rezistente anticorupție este o condiție prealabilă pentru atragerea de investiții într-o țară.