Raportul anual al NATO, prezentat joi, 14 martie curent, de către secretarul general Jens Stoltenberg, arată că sprijinul public pentru alianța transatlantică este extrem de puternic, cu țări precum România, SUA, Canada, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Suedia și Finlanda unde peste 82% dintre cetățeni consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea transatlantică comună, cifrele fiind comparabile cu raportul din 2022.

"Conform unui sondaj recent, România se numără printre țările cu cea mai puternică susținere pentru NATO, cu 82% dintre cetățeni fiind în favoarea menținerii statutului de membru al Alianței. Acest sprijin impresionant se reflectă și în convingerea majorității populației că apartenența la NATO protejează țara de posibile atacuri externe. În acest context, decizia președintelui Klaus Iohannis de a intra în cursa pentru funcția de secretar general al NATO vine să consolideze încrederea românilor în importanța acestei alianțe pentru securitatea țării."

@Guguta.com

De asemenea, România este țara NATO unde cetățenii (82%) ar vota în cel mai favorabil procent pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianței, datele acestui sondaj fiind cu atât mai relevante în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Sondajul anual de percepție publică al NATO a inclus pentru prima dată și sondaje din Finlanda și Suedia, transmite Știri.md cu referire la caleaeuropeana.ro.  Alianța Nord-Atlantică a publicat joi, cu ocazia raportului anual de activitate, un nou sondaj privind susținerea publică a cetățenilor din statele aliate față de NATO, iar România, care marchează luna aceasta 20 de ani de la aderarea la NATO, se află între primele șase state membre ai căror cetățeni care susțin această apartenență și în primii opt aliați (75%) care sunt convinși că statutul de membru NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. Cifrele referitoare la țara noastră sunt similare, dar în creștere ușoară, cu cele din sondajele precedente, publicate în anii trecuți. “Datele sunt clare. Sprijinul public pentru NATO este extrem de puternic – pe ambele maluri ale Atlanticului. Dacă ar avea loc un vot astăzi, o majoritate covârșitoare a cetățenilor din țările aliate ar vota în favoarea NATO. De exemplu, în Statele Unite, doar 13% ar vota împotrivă. Peste 80% dintre cetățenii noștri cred că America de Nord și Europa trebuie să continue să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, în conferința de presă în care a prezentat raportul, în condițiile în care NATO împlinește anul acesta 75 de ani de la înființare. România, SUA și Marea Britanie, țările unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și ale relației transatlantice Sprijinul pentru legătura transatlantică rămâne puternic. 82% dintre cetățeni consideră că colaborarea dintre America de Nord și Europa în materie de siguranță și securitate este importantă, față de 81% în 2023. Potrivit grilei de interpretare furnizate în infograficul raportului NATO, țările unde procentul de susținere este între 81% și 100% sunt Canada, SUA, Portugalia, Spania, Italia, Polonia, România, Estonia, Letonia, Ungaria, Croația, Albania, Islanda, Norvegia, Finlanda și Suedia. România, în top 6 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO: 82% dintre români ar vota să rămână în NATO Ca și în 2022, majoritatea cetățenilor ar vota pentru ca țara lor să rămână membră a NATO în cadrul unui referendum (66%), cu doar 12% au declarat că ar vota pentru ca țara lor să părăsească Alianța. În ceea ce privește România, țara noastră este între primele șase țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 82% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO, un procent în scădere față de 85% în 2019 și 80% în 2020, dar în creștere față de 79% în 2022. Doar 9% dintre români ar vota pentru ieșirea din Alianță. La acest capitol, România este devansată doar de Albania (100%), Lituania (89%), Norvegia și Polonia (ambele cu 88%) și Portugalia (83%). Cele mai îngrijorătoare cifre în această privință sunt înregistrate în Muntenegru (46%), și Slovenia (52%), unde în jur de jumătate sau mai puțin de jumătate dintre cetățeni ar vota pentru păstrarea calității de țară membră a Alianței. Cu toate acestea, în 31 din cele 32 de state membre ale NATO, cu excepția Muntenegrului, peste 50% dintre cetățeni ar vota la un eventual referendum pentru rămânerea țării lor în NATO. România, între primele opt țări din NATO care consideră că apartenența euro-atlantică îi protejează de un atac inamic Majoritatea cetățenilor aliați (61%) consideră în continuare că apartenența la NATO reduce probabilitatea unui atac din partea unei națiuni străine, doar 14% dintre aceștia fiind în dezacord cu această afirmație. Tot referitor la România, sondajul arată că 75% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. Față de sondajul pentru anul 2022, nivelul de susținere față de această afirmație a crescut cu șase puncte procentuale. Acest procent de 75% plasează România pe locul al optulea, la egalitate cu Estonia (75%) și fiind devansată de Danemarca (79%), Finlanda (80%), Lituania (82%), Norvegia (83%), Polonia (83%) și Albania (89%). La polul opus sunt cetățenii din Muntenegru (46%), Slovenia (46%) și SUA (52%). Publicarea acestui raport are loc într-un context special pentru România generat de anunțul președintelui Klaus Iohannis de a intra în cursa pentru funcția de general al NATO. Președintele țării vecine, Klaus Iohannis, a anunțat marți, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.