Până în 2030, Republica Moldova ar putea produce energie termică din deșeurile adunate în Chișinău și Bălți, astfel am putea scăpa de stocarea gunoiului la periferiile marilor orașe.

"Republica Moldova își propune să crească ponderea energiei regenerabile în mixul energetic la 30% până în 2030, explorând posibilitatea valorificării deșeurilor municipale și a biogazului ca potențiale surse de energie."

@Guguta.com

Declarațiile aparțin secretarului de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, transmite Știri.md. „Sursa de energie eoliană și solară este variabilă, instabilă, dar avem și potențial de dezvoltare și în alte surse de energie regenerabilă, aici vorbim de energia electrică termică produsă din deșeuri, precum și din biogaz, care este încă slab valorificată în Republica Moldova. La biogaz, în primul rând, această tehnologie poate rezolva mai multe probleme: și problema de mediu, cu deșeurile împrăștiate pe un câmp deschis și mirosul lor specific, sau faptul că adesea nici nu există anumite locații speciale acordate acestor deșeuri, și mai ales acele municipale, acolo unde se poate recicla”, a spus Novac. În același sens, Ministerul Mediului a obținut două credite de la BEI și BERD, pentru finanțarea investițiilor critice în infrastructura de gestionare a deșeurilor solide și pentru abordarea provocărilor urgente de mediu. Prima Zonă de Management a Deșeurilor, care va beneficia de susținerea BERD în cadrul proiectului, include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași, necesitând o investiție estimativă de circa 19,48 milioane de euro. Aceasta va fi finanțată prin prima tranșă de 6,94 milioane de euro din împrumutul BERD, cu o sumă similară oferită de BEI. În ceea ce ține de producerea energiei din aceste deșeuri, la moment se face un studiu pentru a fi stabilită componenta morfologică a deșeurilor din Chișinău și Bălți, iar ulterior, autoritățile vor putea analiza care este componenta de capacitate și inclusiv de cantitate a deșeurilor și cum pot fi folosite ele în ideea producerii de energie. „Astfel spus, în Republica Moldova ar putea apărea un incinerator care ar putea crea electricitate și energie termică pe bază de deșeuri. Este vorba despre o instalație de incinerare a deșeurilor de care Termoelectrica poate beneficia în ideea de a transmite această sursă termică pentru cei 60% de utilizatori din Chișinău.  Ministerul Energiei lucrează la acest aspect, iar din cele văzute din alte țări, inclusiv în Danemarca, Suedia, Austria - în capitalele acestor trei țări se găsește o centrală pe bază de deșeuri care este destul de sigură și cu filtre pentru emisii speciale, fără a compromite mediul. Obiectivul de bază e să reușești să reciclezi la maximum posibil deșeurile. Cu certitudine, va dura, inclusiv tehnologic vorbind, perioada până vom putea valorifica la maximum orice produs, iar unele produse vor fi non-reciclabile. Energia produsă din deșeuri este stabilă, nu depinde de condițiile meteo, ci de disponibilitatea și accesul la aceste surse de deșeuri. Cel mai devreme în 2025 se pot organiza licitații în acest sens. Republica Moldova nu este producător nici de petrol, nici de gaze naturale, cărbune, dar noi putem să avem luxul de a gândi în afara acestor surse și să explorăm orice altă resursă existentă la noi în țară - biogaz și deșeurile municipale”, a conchis secretarul de stat. Republica Moldova are ca obiectiv să crească ponderea energiei regenerabile în mixul energetic la 30% până în 2030. Pentru a realiza acest obiectiv, Guvernul a implementat un număr de proiecte care vizează dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.  Prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2021, Republica Moldova s-a angajat să sprijine construirea a 410 MW de noi capacități de energie regenerabilă, cu accent pe energia eoliană, solară și alte surse regenerabile non-variabile, cum ar fi biomasă, biogaz și hidrocentrale mici. *Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene prin Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.