În perioada campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 2023 au fost identificate 102 cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare și alte forme de manifestare a intoleranței. Acestea sunt datele raportului „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Moldova în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 5 (19) noiembrie 2023”, prezentat de Asociația „Promo-LEX”.

"Potrivit unui raport de la Promo-LEX, aproximativ 53% dintre autoriile discursurilor de ură în context politic și electoral sunt competitorii electorali și politicienii. Criteriile predominante care stau la baza acestor discursuri sunt apartenența politică, sexul sau genul, și orientarea sexuală sau identitatea de gen. Activitățile moderatorilor de a opri aceste mesaje de ură în instanțele televizate și online sunt sporadice. Totuși, se remarcă o dinamică pozitivă cu privire la reacția autorităților publice. Discursul de ură este o problemă serioasă care trebuie abordată în mod activ prin intermediul mecanismelor de monitorizare și acțiuni interinstituționale."

@Guguta.com

De asemenea, potrivit Promo-LEX, aproximativ 53% dintre autorii discursurilor de ură au fost competitori electorali și politicieni, transmite Știri.md, cu referire la promolex.md.  Datele mai arată o menținere a nivelului de utilizare a discursului de ură în alegerile locale generale (în 2019 - 101 cazuri) și o scădere semnificativă față de numărul cazurilor de discurs de ură identificate în alegerile parlamentare anticipate din 2021 (299 de cazuri). „Criteriile care au stat la baza discursurilor de ură au fost, în principal, „apartenența politică”, „sex/gen” și „orientarea sexuală”/„identitatea de gen”. În ceea ce privește criteriile „apartenența politică” și „sex/gen”, prezența lor confirmă tendințele generale înregistrate în ultimii ani. Pentru prima dată, criteriul „sănătate” a fost identificat printre cele mai frecvente criterii care au stat la baza discursurilor de ură. Astfel, de cele mai multe ori, competitorii electorali, politicienii, membrii partidelor politice și susținătorii acestora, femeile și persoanele LGBTQI+ sunt vizați de acest tip de discurs. Cele mai agresive forme ale discursului de ură sunt îndreptate împotriva persoanelor LGBTQI+”, anunță Asociația Promo-LEX.  Așadar, circa 53% dintre autorii discursurilor de ură au fost competitorii electorali și politicienii. Printre aceștia: Renato Usatîi - 21 de cazuri, Maxim Moroșan - nouă cazuri și Bogdan Țîrdea - șase cazuri.  De asemenea, în perioada de monitorizare, acțiunile moderatorilor emisiunilor televizate și online pentru a opri mesajele de ură sau alte forme de manifestare a intoleranței au fost sporadice. Din 19 cazuri identificate în cadrul emisiunilor TV, doar în două cazuri moderatorii au reacționat pentru a opri acest tip de discurs. Situația este similară și în cadrul interviurilor și emisiunilor online, unde moderatorii nu au reacționat în majoritatea cazurilor. Pe de o altă parte, potrivit Promo-LEX, se atestă o dinamică pozitivă în ceea ce privește reacția autorităților publice la manifestarea discursului de ură comparativ cu perioada precedentă.  În acest sens, Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 16 plângeri și a inițiat șase procese contravenționale în legătură cu discursul de ură. Consiliul Audiovizualului a efectuat șapte controale pentru respectarea prevederilor legale, aplicând sancțiuni în unul dintre cazuri. De asemenea, Comisia Electorală Centrală a înregistrat șapte sesizări privind discursul de ură și instigare la discriminare. Într-o etapă incipientă se află comunicarea interinstituțională cu privire la presupusele cazuri de discurs de ură. Agenții constatatori au solicitat Consiliului pentru egalitate avize consultative cu privire la presupuse cazuri de discurs de ură, inclusiv în perioada electorală. Comisia Electorală Centrală a informat autorii, a redirecționat autorii sesizărilor către Poliție, iar în cazurile actelor de discriminare, sesizările sunt remise Consiliului pentru egalitate. Potrivit autorului raportului, Irina Corobcenco, datele arată că tendințele identificate în 2018 rămân valabile. Așadar, orice context este utilizat de către unii competitori și politicieni pentru a genera mesaje de ură care marginalizează și stigmatizează grupuri de persoane. „Recomandările Promo-LEX se referă la continuarea eforturilor de dezvoltare de către autoritățile publice a mecanismelor de monitorizare, avansarea comunicării interinstituționale în presupusele cazuri de discurs de ură și acțiuni comune de prevenire a acestui fenomen, în special în perioadele electorale”, a mai spus Irina Corobcenco.  Raportul de monitorizare a fost realizat în cadrul programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat cu ajutorul poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul raportului reflectă opinia și poziția autorilor. Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) nu poartă răspundere pentru conținutul acestuia.