Ministerul Agriculturii are de adaptat la legislația europeană circa 4.000 de acte normative în procesul de negocieri pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Nu se știe, deocamdată, când agricultorii vor putea accesa fonduri de preaderare, dar vor trebui să-și reorienteze investițiile.

"Sergiu Gherciu, secretarul general al Ministerului Agriculturii, anunță că instituția pe care o reprezintă are în plan să modifice numeroase acte legate de agricultură, în contextul aderării la UE. Agricultura Republicii Moldova se pregătește pentru mari transformări, cu accent pe soluții ecologice și inovare."

@Guguta.com

Secretarul general al Ministerului Agriculturii, Sergiu Gherciu, a spus Europei Libere că instituția pe care o reprezintă va avea de modificat, probabil, cele mai multe acte. Acestea vizează absolut toate aspectele legate de agricultură: normele fitosanitare, sănătatea animalelor, agricultură ecologică, vinificație etc. „Va fi o muncă enormă, dar vom fi ajutați de partenerii externi”, a declarat Gherciu.

Potrivit oficialului, încă nu se știe când și în ce condiții vor fi alocate fondurile de preaderare la UE, dar experiența țărilor baltice arată că, în primul rând, instituțiile statului trebuie să fie gata să le absoarbă și, în al doilea rând, agricultorii trebuie să întrunească anumite condiții pentru a le primi.

Banii vor fi alocați pentru proiecte concrete, care ulterior vor fi monitorizate o perioadă, de aceea trebuie să fie fiabile și să aibă continuitate pe termen lung. Camerele agricole, care vor fi înființate în acest an, vor avea și atribuția de a pregăti agricultorii cum să acceseze aceste fonduri.

În bugetul UE pentru anii 2021-2027 sunt prevăzute 14,2 miliarde de euro ca asistență pentru țările candidate la aderare. Deputatul PAS, Radu Marian, a estimat că în 2024, odată cu deschiderea negocierilor, R. Moldova va beneficia de 300 de milioane de euro din aceste fonduri de preaderare.

„Planificăm în anul 2024 să restructurăm ministerul și vom crea, anul acesta sau anul viitor, cel târziu, un departament care va fi responsabil nemijlocit de fondurile de preaderare. Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) trebuie să întrunească anumite condiții pentru a putea accesa aceste surse financiare. Totodată, am solicitat Uniunii Europene suport tehnic timp de 1,5 - 2 ani pentru AIPA, pentru a o pregăti pentru gestionarea acestor fonduri”, a precizat secretarul general.

Oficialul le recomandă agricultorilor să-și reorienteze investițiile spre soluții ecologice, aplicarea inovațiilor și integrarea pe piețele externe. „Este foarte important să fie o comunicare permanentă între autorități și sector, ca împreună să înțelegem care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova pentru o agricultură integrată în UE și pentru ca ei să fie cât mai competitivi pe piața comunitară”, a conchis Sergiu Gherciu.

Expertul de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, susține că agricultura Republicii Moldova va trece prin transformări mari și dificile, având în vedere că este foarte diferită de cea din majoritatea țărilor din spațiul comunitar.

„Reglementările necesare trebuie făcute rapid. Noi avem un aliat sigur, România, și trebuie să folosim acest avantaj. Ei au făcut același lucru, au experiență”, a spus expertul pentru Europa Liberă.

Cele mai stringente probleme din agricultură

Potrivit lui, în negocieri ar trebuie să fie implicate și asociațiile de fermieri. Problemele care ar trebui soluționate prioritar sunt lipsa infrastructurii agricole (în special, a sistemelor de irigare), a forței de muncă, a tehnologiilor și a industriei agricole în mediul rural.

Expertul spune că, în ultimele decenii, a fost ignorat factorul ecologic în activitatea agricolă și va fi nevoie de eforturi mari pentru a atenua consecințele. Și sectorul zootehnic se confruntă cu multe probleme: lipsa pășunilor, a piețelor de desfacere și a producției interne, fiind importată foarte multă carne.

„Trebuie de schimbat paradigma dezvoltării agriculturii cu un nou eșalon de oameni, cu alte viziuni, care sunt rupți de școala sovietică, de agricultura tradițională care este practicată acum”, a subliniat Viorel Chivriga.

Expertul mai spune că trebuie promovate istoriile de succes în agricultură, pentru ca acestea să devină exemple și pentru alții. De asemenea, transferul tehnologic și de experiență din Vest va ajuta agricultura să se ridice la standardele UE.

„Trebuie studiată experiența fiecărui stat care a parcurs același drum ca și Republica Moldova. Trebuie de văzut care au fost greșelile, pentru ca acestea să fie evitate și de făcut temele de acasă”, a explicat Chivriga.

El se așteaptă că vor apărea informații false legate de transformările prin care va trece agricultura, lansate de cei care se opun reformelor, așa cum s-a întâmplat în România. Autoritățile promit, însă, că vor avea grijă să-i informeze pe agricultori despre noile reglementări.