Lumea ortodoxiei europene este profund tulburată, iar imperiul patriarhului Kirill se clatină serios și valul stârnit de preoții din R. Moldova se extinde în alte state.

"Articolul evidențiază tensiunile apărute în urma războiului din Ucraina, care rezonează și la nivelul Bisericii Ortodoxe. Divergențele sunt create de poziția Patriarhului rus Kirill, care declară conflictul un 'război sfânt', stârnind nemulțumiri în rândul unora dintre clerici, inclusiv cei din Republica Moldova. Biserica Ortodoxă Estonă și cea Letonă caută și ele modalități de a se distanța de declarațiile pro-război ale lui Kirill, chiar dacă procesul implică definiții complexe de autoritate ecleziastică și securitate națională.

@Guguta.com

Politico scrie că linia de separare este atrasă de războiul Rusiei în Ucraina, declarat „război sfânt” de patriarhul bisericii ruse Kirill. Ipn.md a relatat anterior despre demersul unui grup de preoți din R. Moldova, nemulțumiți chiar de susținerea războiului de către întâistătătorul bisericii ruse. În acest context s-a vehiculat despre zeci de parohii care au trecut la Mitropolia Basarabiei, dar „până la urmă sunt 13 în toată Republica Moldova, în ultimul an”, a spus protopopul Iulian Rață, reprezentant al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, transmite Știri.md. Oficial, Biserica Ortodoxă din Moldova este încă angajată să rămână sub Patriarhia rusă, deși condamnă războiul Rusiei în Ucraina, atestă publicațiile din afară. Între timp, Biserica Ortodoxă Estonă (aflată sub Patriarhia Moscovei) încearcă, de asemenea, să se distanțeze de declarațiile pro-război ale lui Kirill. La începutul acestui an, serviciul de securitate al țării l-a considerat pe liderul bisericii ortodoxe locale, mitropolitul Eugen Reșetnikov, o amenințare la adresa securității Estoniei, ceea ce a făcut ca viza de reședință a acestuia să nu mai fie prelungită. În totalitatea tuturor circumstanțelor, ministrul estonian de interne Lauri Läänemets consideră că biserica nu mai poate continua sub conducerea lui Kirill, iar statul intenționează acum să ia măsuri legale pentru a face această schimbare. În Letonia, Parlamentul a aprobat anul trecut un amendament legislativ, declarând Biserica Ortodoxă Letonă independentă de autoritatea bisericilor din afara Letoniei. Cu toate acestea, astfel de decizii nu pot fi  luate de politicieni. Și așa cum este, Biserica Ortodoxă Estonă vrea să continue sub Patriarhia Rusă, în ciuda declarațiilor sale pro-război. „Nu suntem responsabili pentru cuvintele patriarhului”, a spus episcopul vicar al bisericii estoniene, Daniel de Tartu. El respinge documentul „Războiul Sfânt” ca irelevant. Cu toate acestea, menționează inclusiv Politico, ar putea fi luată în considerare și altă opțiune. În 2019, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acordat dreptul de autoguvernare Bisericii Ortodoxe unificate din Ucraina. Și președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, vede aceasta ca o posibilă soluție pentru bisericile din Estonia - să intre sub jurisdicția Patriarhului Constantinopolului. „În cele din urmă, această problemă va fi rezolvată când Ucraina va câștiga acest război, determinând bisericile locale din Estonia să-și reconsidere afilierea”, a spus el.