Produsul Intern Brut estimat al României pentru anul 2023 a fost de 1.598 miliarde de lei preţuri curente (circa 320 miliarde de euro la cursul actual), în creştere – în termeni reali – cu 2,1% faţă de anul 2022.

"Potrivit Institutului Național de Statistică, produsul intern brut al României a înregistrat o creștere de 3% în trimestrul IV 2023 comparativ cu același trimestru din 2022, dar o scădere de 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023. Majoritatea ramurilor economiei au contribuit la creșterea PIB, cu excepția industriei care a avut o contribuție negativă datorită scăderii volumului ei de activitate. PIB-ul României este al 12-lea ca mărime în cadrul Uniunii Europene și al 17-lea în Europa."

@Guguta.com

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), produsul intern brut al României în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023, arată datele (provizorii) publicate, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com. La creşterea PIB au contribuit majoritatea ramurilor economiei Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,0% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier. Astfel, creșterea economică a României a încetinit de la 4,1% în 2022 și 5,7% în 2021. Datele sunt revizuite, față de precedenta informare: conform datelor publicate de INS în februarie, economia României crescuse anul trecut cu 2%, iar în ultimul trimestru din 2023 PIB-ul a urcat cu 1% faţă de acelaşi trimestru din 2022, însă a scăzut cu 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior. Institutul Național de Statistică a precizat, în comunicatul de presă, că atât seria brută, cât şi cea ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial au fost recalculate, ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2022, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în 21 decembrie 2023, precum şi ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2023, fiind rectificate faţă de varianta publicată în 14 februarie 2024. Potrivit INS, la creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive având următoarele ramuri: – Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%; – Construcțiile (+0,8%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11,0%; – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%; - Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%; – Tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%; – Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,3%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%; – Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%), cu o pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%; – Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%. Industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%. O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o și impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 3,0%. Datele INS arată că, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: – Cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al căror volum s-a majorat cu 2,9%, contribuind cu +1,8% la creşterea PIB; – Cheltuielilor pentru consum final individual al administraţiilor publice, al căror volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +0,2 la creşterea PIB; – Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 2,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB; – Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 12,0%, contribuind cu +2,9% la creşterea PIB. Atât exporturile de bunuri şi servicii, cât și importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%. A 12-a economie din UE Datele relevă că, după valoarea PIB, România este a 12 economie ca mărime din Uniunea Europeană şi a 17-a din Europa. Pentru anul 2024 prognozele experţilor sunt mai optimiste şi, de exemplu, Deloitte a estimat că creşterea economică urmează să accelereze spre 2,9% sau chiar 3,4% – 3,5%, în timp ce inflaţia ar continua să scadă spre un nivel de 4,7% – 5,8%.