Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat anul trecut o creştere firavă cu 0,7%,în termeni reali față de anul 2022, cu mult sub estimările Guvernului şi a unor experţi.

"În ciuda unei ușoare creșteri economice în 2023, economia Republicii Moldova încă se luptă pentru a se recupera după recesiunea din 2022. În pofida creșterilor în agricultură și IT, scăderile în industria prelucrătoare și construcții au împovărat economia națională. Expert-Grup avertizează că 'anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent.'"

@Guguta.com

Această creştere economică nu este însă suficientă pentru a compensa pierderile după părbuşirea din anul 2022, când Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a scăzut cu circa 5%, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, PIB estimat pentru trimestrul IV 2023 a constituit 83,6 miliarde lei, prețuri curente de piață, în creștere – în termeni reali – cu 0,2% față de trimestrul IV 2022 pe seria brută și seria ajustată sezonier. PIB în trimestrul IV 2023, în prețuri comparabile, a rămas la nivelul trimestrului III 2023, pe seria ajustată sezonier). Creştere în agricultură şi IT-ul, scădere în industrie  În trimestrul IV 2023, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 86,0% la formarea PIB, a descrescut (în termeni reali) cu 0,2% față de trimestrul IV 2022, generând micșorarea PIB cu 0,2%. Influență pozitivă asupra evoluției PIB în trimestrul IV 2023 față de trimestrul IV 2022 le-au avut în special agricultura (a generat creșterea PIB cu 1,7%), informațiile și comunicațiile (+0,5%) şi producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă etc. În schimb în sectoare precum tranzacțiile imobiliare, construcțiile şi industria prelucrătoare s-au înregistrat evoluţii negative. Totodată, impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,0% la formarea PIB au influențat creșterea PIB cu 0,3%, volumul acestora majorându-se cu 2,4%. PIB în anul 2023 trece de 300 miliarde lei, dar nu sunt motive de optimism Cât despre creşterea cu 0,7% a PIB în anul 2023, la 300,4 miliarde lei (prețuri curente de piață), această evoluţie fiind influenţată pozitiv de agricultură (a generat creșterea PIB cu 2,6%), sănătate și asistență socială (+0,7%) şi informații și comunicații (+0,5%). Pe de altă parte evoluţii negative s-au atestat în industria prelucrătoare (a generat scăderea PIB cu 1,1%), construcții (-1,0%), comerț (-0,6%) şi în transport și depozitare (-0,4%). Potrivit BNS impozitele nete pe produs cu o pondere de 13,9% la formarea PIB, au cauzat descreșterea acestuia cu 0,7%, volumul impozitelor nete micșorându-se cu 4,7%. Din punct de vedere al utilizării PIB, impactul pozitiv asupra evoluției PIB a fost cauzat în principal de exportul net de bunuri și servicii (+5,8%), consecință a creșterii volumului exportului de bunuri și servicii cu 5,1%, cu reducerea concomitentă a volumului importurilor de bunuri și servicii cu 5,1%. Descreșterea PIB a fost cauzată în principal de consumul final al administrației publice (generând reducerea PIB cu 0,6%), consumul final al gospodăriilor populației (-0,4%) şi formarea brută de capital fix (-0,3%), cu o pondere de 19,7% la formarea PIB și descreșterea volumului cu 1,3%. Menţionăm că la finele anului trecut Expert-Grup, constata că după recesiunea economică din 2022, economia urmează să revină pe pantă de creștere, însă cu ritmuri prea lente. "De fapt, anul 2023 va fi primul, din ultimele două decenii, când creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent", menţiona Expert-Grup.