În 2023, au fost înregistrate 1.800 de cazuri când persoane cu probleme psihice fie au comis diverse infracţiuni, fie au fost victime. Au fost solicitate 384 de expertize medico-legale. În 114 cazuri s-a constatat că persoanele aveau probleme psihice.

"În Republica Moldova, sănătatea mintală reprezintă o problemă sensibilă, unde pacienți cu trecut infracțional sunt internați în condiții dificile și supravegheați riguros în Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru. Cu toate acestea, sistemul de sănătate mintală se confruntă cu numeroase probleme, precum lipsa de specialiști și resurse, evaluarea inadecvată a pacienților și lipsa de asistență și supraveghere a acestora după externare. În ciuda eforturilor de a îmbunătăți aceste aspecte, se recunoaște că mai este încă mult de lucru în acest domeniu."

@Guguta.com

În cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie din orașul Codru se tratează în jur de 180 de pacienți, care au comis anterior diverse infracțiuni. Printre aceștia sunt și șapte femei. Înainte de a fi internați în spital, pacienții sunt supuși expertizei medico-legale, transmite Știri.md, cu referire la tvrmoldova.md.  Potrivit vicedirectorului Spitalului Clinic de Psihiatrie, Iurie Pavlov, în baza expertizei medico-legale se pronunță instanța. „În sentinţa sa, instanţa spune că cetăţeanul este eliberat de răspundere penală în legătură cu aceea că el este declarat iresponsabil. Ca urmare a declarării iresponsabilităţii, pacientului i se numesc măsuri, cu siguranţă, de caracter medical”, a precizat Iurie Pavlov.  În cadrul Spitalului, pacienții sunt internați în trei secții. În una dintre ele se află pacienţii sub supraveghere riguroasă. Intrarea în această secție este strict interzisă, iar ușile sunt mereu încuiate. Condițiile amintesc de cele dintr-un penitenciar. Acolo, pacienții au voie chiar să se plimbe, prin curtea instituției.  În secție sunt internați 64 de pacienți care au comis infracțiuni grave, cu violență, au comis crime sau au recidivat. Pacienții sunt mereu sub supraveghere. Ziua, de pază stau 10 persoane, iar noaptea - șase.  În Spitalul de Psihiatrie din oraşul Codru mai sunt şi două secţii unde pacienţii sunt sub supraveghere obişnuită. În una dintre ele sunt internaţi 65 de persoane, toţi bărbaţi. Acolo se află persoane implicate în infracțiuni precum huliganism, furturi sau jafuri. De asemenea, în această secție mai ajung uneori și pacienți care au comis crime, însă, potrivit medicilor, starea lor este stabilă și ei nu reprezintă un pericol pentru societate. Şi aici, cei internaţi se pot plimba liber, fiind monitorizaţi de angajaţii spitalului. Zilnic, au diverse activităţi. „Este sala pentru terapie ocupaţională. Deci, aici sunt diverse ocupaţii. Toate se iau individual, de preferinţele pacientului. Aici sunt începând cu instrumente muzicale, diferite dispozitive pentru antrenamente sportive. Deja aplicaţii: desen, pictură, tenis de masă, vizionarea a diferite filmuleţe”, spune Arina Mamedova, șefa secției, Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru. Pe lângă condițiile proaste din unele secții ale Spitalului, mai este o problemă - lipsa de angajați.  „În aceste secţii care sunt, după oralul de state, la noi sunt şi psihologi, instructori prin muncă, însă la această muncă nu prea sunt doritori ca să vină să lucreze. - Aveţi criză de specialişti? - Da, psihologi într-adevăr nu ne ajung. La noi nu-i psiholog obişnuit. Trebuie să fie psiholog cliniciar”, spune Iurie Pavlov.  În prezent, doar o singură secţie are un psiholog clinician, Igor Barbarov. Acesta spune că merge în alte secții doar atunci când este o situație ieșită din comun. El spune că nu este ușor și ar fi trebuit să fie mai mulți specialiști în spital.  „Ar trebui să coordonăm activităţile şi este regretabil că în alte secţii lipsesc. Aceşti pacienţi necesită să vorbească”, a mai adăugat Igor Barbarov.  „Sunt de la omoruri, vătămări grave, cazuri de violuri. În special suntem afectaţi la acest comportiment de violenţa în familie. Dar avem şi incidentele ce ţin de tentative de suicid, conflicte spontane”, a spus Alexandru Bejan, șef adjunct, IGP.  Potrivit lui Alexandru Bejan, poliția nu dispune de acces la baza de date privind evidențele persoanele psih-bolnave, inclusiv dacă este vorba despre persoanele cu potențial comportament violent. Astfel, el susține că ei practic sunt în situația în care aplică procedurile specifice pentru situațiile și cazurile care deja sunt concumate.  „Incompetenţa noastră fiind în intervenţia promptă de a identifica acele riscuri care poate parveni din partea unei persoane bolnave psihice”, a mai spus Alexandru Bejan.  Sistemul de sănătate mintală are un șir de carențe, printre care faptul că bolnavii psihici care au comis infracțiuni sunt tratați de prevenire a pericolelor în spitalele de psihiatrie. „Tratamentul medicamentos este doar o parte a măsurilor de siguranţă cu caracter medical. Demult a venit timpul de gândit, de elaborat careva protocoale care să fie într-adevăr pentru aceşti pacienţi, anume pentru ei. Să fie programe de dezvoltare, de reabilitare pe timp îndelungat. Pentru că într-adevăr la această categorie de pacienţi sunt care se află la noi mai mult şi de 10 ani. Durata medie pe anul trecut la pacienţii care se aplică măsuri de siguranţă cu caracter medical sub supraveghere riguroasă a fost peste 1.700 de zile, la pacienţii externaţi”, susține Iurie Pavlov.  Potrivit directorului Centrului Comunitar de Sănătate Mintală, Botanica, Arcadie Astrahan, micșorarea pericolului social și tratamentul medical nu este același lucru, asta fiind o problemă în sistem.  O altă problemă este modul de evaluare de către specialişti. „Comisia medicală de reexaminare psihiatrică este formată din şapte medici, categorie de atestare, de calificare superioară, cu un staj mare de lucru. În momentul primirii hotărârii şi a examinării trebuie să fie nu mai puţin de cinci membrii ai comisiei”, spune Iurie Pavlov.  Oamenii legii spun că, de obicei, rudele persoanelor cu probleme mintale se adresează prea târziu după ajutor. „Din păcate, la etapele iniţiale sau când sunt observate astfel de comportamente, chiar dacă persoana se află al evidenţă, rudele încearcă să-i dea o şansă”, a menționat Alexandru Bejan.  În Republica Moldova au fost create 40 de centre comunitare de sănătate mintală, care le oferă beneficiarilor tratament gratis. „Beneficiază nu doar de monitorizare, tratament, dar aceste centre au şi funcţii medico-sociale. Deci, este vorba şi de integrarea acestor persoane în societate, activitate”, spune ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.  Doar la Centrul din sectorul Botanica sunt la evidenţă peste 8.000 de persoane cu tulburări mintale severe. O bună parte nu ia tratamentul prescris. „Trebuie informaţi, activ de mers la persoanele acestea. Aici încă nu avem resursele necesare, din păcate, din cauza fondurilor se dau doar serviciile de bază, cum ar fi prescrierea medicamentelor. Până la 80% dintre persoanele pe care noi le ştim cu tulburări severe, nu vin la servicii”, spune Arcadie Astrahan.  Şi autorităţile recunosc faptul că mai au mult de muncit la acest capitol. „Sănătatea se ocupă de tratamente, de supraveghere şi de expertizare. Mai departe, de partea sănătăţii mintale se ocupă aspectul juridic. Noi trebuie să înţelegem că aceste cazuri nu pot fi prevenite 100%, deoarece sunt patologii care pot să recidiveze sub influenţa oricărui factor de stres. Nimeni nu poate să prevină aceste lucruri”, a declarat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.  Potrivit lui Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, soluția poate să pornească de la o lege mai bună, însă, cu siguranță, dacă nu vom avea o lege bună, problema va rămâne actuală. De asemenea, el spune că ar trebui să existe investiții în servicii mai accesibile și de calitate pentru pacienți.  „Vorbim despre servicii de plasament, servicii de zi, avem echipe mobile pentru anumite persoane, dacă anumite persoane au nevoie de consiliere, dacă au capacitatea de a lucra, iarăşi vorbim de servicii de plasare în câmpul muncii”, a mai spus Alexei Buzu.  Şi dacă, în lume, sănătatea mintală este printre cele mai importante preocupări, la noi sunt considerate motive pentru izolare şi excluziune socială. După externare, în Republica Moldova pacienţii sunt pe cont propriu. Pe când în ţările dezvoltate, autorităţile sunt mereu cu ochii pe bolnavii psihic. Asta presupune monitorizare permanentă, integrarea  în diverse servicii prin care se poate reintegra în comunitate.