Opt state membre ale UE, respectiv printre care România, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia, au cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei după moartea opozantului Aleksei Navalnîi.

"Moartea lui Navalnîi este un indicativ al intensificării represiunii în Rusia, atrăgând atenția asupra nevoii de a intensifica eforturile pentru responsabilizarea liderilor politici ai Rusiei și a autorităților acestora. Miniștrii de externe din opt țări susțin propunerea de sancționare a unor noi persoane și entități, evidențiind necesitatea unui regim de sancțiuni solid pentru a aduce la răspundere aparatul represiv al Rusiei"

@Guguta.com

„Moartea lui Navalnîi este un alt semnal al represiunii accelerate şi sistematice în Rusia (…) Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru ca leadership-ul politic al Rusiei şi autorităţile sale să fie trase la răspundere şi să impunem mai multe costuri pentru acţiunile lor, inclusiv prin sancţiuni”, notează miniştrii de externe din cele opt ţări într-o scrisoare transmisă miercuri şefului diplomaţiei europene Josep Borrell şi consultată de agenţia spaniolă de presă, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro. Cei opt miniştri şi-au exprimat susţinerea faţă de propunerea pe care însuşi Borrell a formulat-o săptămâna trecută pentru sancţionarea unor noi persoane şi entităţi în baza regimului de sancţiuni al UE împotriva încălcării drepturilor omului, iar această serie de sancţiuni să poarte chiar numele lui Navalnîi. „Noul regim ar oferi o bază legală solidă pentru includerea persoanelor din aparatul represiv al Rusiei, inclusiv cele implicate în sentinţe motivate politic împotriva membrilor societăţii civile şi opoziţiei democratice (…), precum şi a responsabililor din lanţul judiciar (procurori, tribunale şi sectorul penitenciar)”, se mai arată în scrisoarea sprijinită de asemenea de Danemarca, Franţa, Irlanda şi Olanda, fără ca acestea să o semneze. Criteriile pentru includerea unor noi persoane într-un astfel de nou regim de sancţiuni trebuie să cuprindă „deteriorarea situaţiei drepturilor omului, politizarea puterii judiciare şi represiunea, inclusiv acţiunile care subminează democraţia şi statul drept”, sugerează aceiaşi miniştri în scrisoarea adresată lui Borrell.