Șapte din 10 bărbați și cinci din 10 femei din Republica Moldova sunt supraponderali, rata obezității fiind în creștere. Astfel, pentru a slăbi mult mai rapid, tot mai mulți moldoveni apelează la bisturiu ca să-și micșoreze stomacul. Totuși, endocrinologii nu recomandă operația decât dacă dieta și sportul nu dau rezultate.

"Articolul subliniază lupta unei femei, Liusia, cu obezitatea și modul în care ea a reușit să-și schimbe viața prin operația de micșorare a stomacului. În ultimii ani, rata obezității în Republica Moldova a crescut semnificativ, cu specialiștii subliniind stresul și tulburările de anxietate ca factori principali. Este crucial să tratăm obezitatea nu doar la nivel fiziologic, ci și la nivel psihosomatic pentru a aborda efectiv problema și a preveni recidiva."

@Guguta.com

Acum un an, Liusia, o femeie în vârstă de 34 de ani, cântărea 97 de kilograme. Aceasta susține că reușea mereu să se mențină la greutatea de 58 de kilograme, însă în pandemie, când a stat acasă o perioadă îndelungată, fără bani și ocupație, a ajuns la aproape 100 de kilograme, transmite Știri.md, cu referire la europalibera.org. Până atunci, femeia spune că mergea la sală. Apoi, când a avut o situație stresantă, aceasta a adăugat mai multe kilograme. Ea spune că a încercat din toate puterile să scape de kilogramele sale în plus, însă nu reușea.  Acum, Liusia are 57 de kilograme și spune că se simte bine. După intervenția chirurgicală, viața ei s-a schimbat radical: acum nu mai are migrene, nu are dureri articulare și de spate, nu obosește atât de greu și respirația sa nu mai este îngreunată. De asemenea, femeia și-a schimbat regimul alimentar, a redus porțiile de patru ori.  Medicul chirurg Sergiu Balan face astfel de operații deja de 15 ani într-o clinică privată din Chișinău. Specialistul susține că, de cele mai multe ori, pacienții vin la el prin recomandarea foștilor pacienți și mai rar sunt trimiși de un alt medic. Medicul explică că, dacă indicele este mai mare de 30 de kilograme pe metru pătrat și mai sunt prezente patologii precum diabetul zaharat de tip II, atunci se recomandă operația de micșorare a stomacului.  De asemenea, chirurgul spune că, după operație, pacienții trebuie să aibă un regim alimentar bazat pe lichide timp de două săptămâni și alte două săptămâni, pe mâncarea semilichidă (pireuri), apoi pot reveni la o alimentație obișnuită, însă în cantități mai mici. Care sunt riscurile operației bariatrice Potrivit endocrinologului Ghoerghe Caradja de la Spitalul Clinic Republican, nu se recomandă astfel de operații, deoarece se taie dintr-un organ sănătos.  Acesta spune că protocolul național privind obezitatea prevede ca tratamentul să se desfășoare doi ani. În primul an, persoana trebuie să respecte cu strictețe regimul alimentar, să noteze ce mănâncă și cât efort fizic face. În cazul în care nu slăbește cu cel puțin 5% din greutate, acesta poate lua și pastile. Doar dacă, după doi ani, nu sunt rezultate, acesta poate apela la operația bariatrică. De asemenea, dacă pacienții nu se vor alimenta corect și nu vor face mișcare, ei pot reveni la kilogramele inițiale.  Mâncăm în exces de la stres Rata obezității a crescut în R. Moldova din 2014 până în 2021 de la 56 la 64%. Specialiștii susțin că obezitatea este mai mult o boală cronică psihosomatică. Potrivit consultantei în psihonutriție, Corina Rusnac, oamenii își găsesc refugiu în mâncare și, în situații tensionate, mâncatul în exces devine un mecanism de reducere a stresului.  De asemenea, sunt persoane care suferă de tulburări de anxietate sau depresive, care duc la schimbarea comportamentului alimentar.  Specialistul mai spune că, de multe ori, obezitatea este tratată la nivel fiziologic, „pentru că asta se vede și se poate de măsurat, dar rădăcina se ascunde în traume, în situații de stres, în partea sentimentală”. Pe lângă alimentația nesănătoasă, obezitatea este cauzată și de sedentarism, abuzul de alcool, sarcină, dereglări endocrine și hormonale, predispoziția ereditară. Obezitatea aduce o serie de probleme de sănătate: dispnee, respirație îngreunată, sforăit, dureri de cap, dezechilibre hormonale, nervozitate, pierderea memoriei, depresie, hipertensiune arterială, boli cardiace, cancer, dureri articulare și de spate.