„Pentru următorii ani de zile trebuie să scoatem din limbajul unor oficiali ai Guvernului de la Chișinău orice fel de referință la nivelul 5+2, la statutul special sau la lucrurile care nu trebuie atribuite regiunii transnistrene.”

"Igor Munteanu, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, subliniază necesitatea abordării prudente a Guvernului în discuţiile cu grupul de cetățeni din regiunea transnistreană și respinge recunoașterea unor realități existente ca pe o acceptare a narativului rusesc. Este vitală păstrarea finanțelor statului și asigurarea respectării legislației R. Moldova. În această situație complexă, intervenția Rusiei și recente evenimente din Găgăuzia și Transnistria subliniază necesitatea unei abordări solide și bine definite a situației geopolitice a Moldovei."

@Guguta.com

De această părere este președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, care a declarat în cadrul podcastului „Raport” că Guvernul trebuie să discute doar cu grupul de cetățeni din regiunea transnistreană ce se conformează legislației R. Moldova, transmite Știri.md. „Noi nu trebuie să acceptăm nici pentru un singur moment recunoașterea unor realități existente pentru că ăsta este narativul rusesc și ăsta este modelul prin care Federația Rusă ar dori să-și păstreze intervenția militară prin crearea unui drept de veto. Adică, orice s-ar decide la Chișinău, probabil cei de la Tiraspol vor zice că sunt de altă părere și atunci nu va mai fi luată vreo decizie dacă s-ar accepta ideea de subiect al unei federații sau al unei autonomii. Deci, pentru următorii ani de zile trebuie să scotem din limbajul unor oficiali ai Guvernului de la Chișinău orice fel de referință la nivelul 5+2, la statutul special sau la lucrurile care nu trebuie atribuite lor și să discute doar cu grupul de cetățeni care se conformează legislației R. Moldova. De asemenea, Chișinăul ar trebuie să explice agenților economici din regiune că ei nu vor putea să exporte în Uniunea Europeană dacă nu se conformează regulilor de la Chișinău, asta înseamnă taxa vamală sau unele plăți în bugetul de stat”, a explicat Munteanu. În acest sens, liderul CUB s-a referit și la situația din Găgăuzia, unde cetățenii ar fi mințiți de exponenții fostului partid Șor. „Noi nu avem ce contesta acțiunile cetățeanului din Găgăuzia care este mințit și aburit de exponenții grupului criminal Șor, dar noi trebuie să avem o anumită conduită de împuținare a competențelor care au fost atribuite irațional în 1994-1995 acestei autonomii, care trebuie să fie responsabilă în limita Constituției R. Moldova”, a conchis Igor Munteanu. „Republica Moldovenească Nistreană” este numele dat de forțele separatiste entității politice autoproclamate din Transnistria. R. Moldova a pierdut controlul acestei zone în urma intervenției armatei ruse în conflictul din Transnistria. Este recunoscută de trei pseudo-state care nu sunt membre ONU și se află în situații similare cu cea a regiunii transnistrene. Este vorba despre Abhazia, Arțah și Osetia de Sud. În acest moment, armata rusă continuă să staționeze ilegal pe teritoriul R. Moldova încălcând angajamentele de retragere totală luate de Rusia la conferințele OSCE din 1999 și 2001. Conform Curții Europene a Drepturilor Omului, regimul separatist se află „cel puțin sub influența decisivă a Rusiei” și „supraviețuiește grație sprijinului militar, economic, financiar și politic pe care Rusia i-l furnizează”. Teritoriul RMN se poate confunda cu cel al regiunii geografice Transnistria, la care se adaugă orașul Tighina. De asemenea, câteva localități transnistrene din raionul Dubăsari se află sub controlul Chișinăului. Capitala republicii autoproclamate este Tiraspol. Republica Moldovenească Nistreană nu este subiect de drept internațional, fiind considerată parte componentă a R. Moldova. În decembrie 1990, mișcarea separatistă Gagauz Halkı, „poporul găgăuz”, cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994, Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni, a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995, hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal. La 2 februarie 2014, în regiunea autonomă Găgăuzia a avut loc un referendum, prin care găgăuzii și-au exprimat opinia în privința politicii externe a regiunii. Participanții la referendum au răspuns într-o majoritate covârșitoare „da” la întrebările: „Doriți ca Găgăuzia să adere la Uniunea vamală Rusia-Bielorusia-Kazahstan (și să nu încheie un Acord de asociere cu Uniunea Europeană)?” și „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența (și s-ar reuni cu România)?”. Rata de participare variază în funcție de surse, între 53% - Radio Europa Liberă și 72% - Ziarul Timpul. Plebiscitul nu a fost recunoscut de autoritățile de la Chișinău.