Recensământul în Republica Moldova este în plină desfășurare, iar mulți dintre miniștri și deputați au participat deja la acest proces. Ei au declarat că vorbesc limba română, dar la naționalitate au avut răspunsuri diferite. Cei care nu au fost găsiți acasă pot contacta recenzorii pentru o vizită repetată.

"Articolul discută despre discuțiile și opiniile legate de recensământul în curs din Republica Moldova, cu accent pe aspectul identității naționale și lingvistice. Deputați, miniștri și alte persoane publice exprimă deschis alegerea lor de a se identifica ca cetățeni români care vorbesc limba română, în timp ce unii au raportat experiențe neuniforme cu recenzorii."

@Guguta.com

„Din păcate, nu m-am găsit acasă și urmează să-i sun ca să-i invit pentru o discuție. Cum o să vă declarați, cetățean român sau moldovean, care vorbește limba? Română!”, a declarat deputata PAS, Marina Morozova, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md. „Au fost recenzorii la dvs.? Nu au fost. Eu am fost plecat vreo trei zile, dar soția nu mi-a spus dacă a fost cineva. Îi aștept, haideți vă rog! Dar nu v-au lasă nici bilețelul? Nu, dar pe mine e greu de găsit, vă dați seama”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Cei ce au fost recenzați recunosc că procedura nu a durat mult. „A fost foarte rapid. Stau în comuna Băcioi. Oameni foarte profesioniști. Ne-am și declarat identitate autentică care o tânjim și o avem noi toți în Republica Moldova. Și vorbim despre români, evident”, a spus ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea. „Cu mare drag am răspuns la toate întrebările. Cum a fost procedura și cât timp a durat? Cam 20 de minute. Au fost întrebări de ordin general ce privește locuința, apoi membrii familiei chestionați fiecare in parte. Ce limbă ați declarat că vorbiți? Româna. Și cetățenia? Eu o dețin pe cea a Republicii Moldova, nu o am pe cea româna, dar asta nu înseamnă că nu mă simt român în suflet”, a menționat deputata PAS, Ersilia Qatrawi. „Nu cred că trebuie să fie o dezbatere la acest subiect. Fiecare cetățean este in drept să spună așa cum consideră. Eu am răspuns că vorbesc limba română și sunt român”, a spus ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu „Cum o să vă declarați, cetățean român sau moldovean? Da, cetățean român care vorbește limba română”, a subliniat deputata PAS, Marcela Adam. Pe rețelele sociale mai multe persoane s-au plâns că recenzorii nu le-ar fi pus toate întrebările ce țin de naționalitate și limba vorbită. „Eu cred că pot exista situații izolate cu unii recenzori. Trebuie semnalate aceste situații când se impune un anumit răspuns și se va interveni punctual”, a punctat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. „Că noi avem cazuri atunci când omul spune că eu vorbesc româna, să-i spună că altfel să-l ghideze sau să-i ducă un răspuns. Nu inducem nici un răspuns. În lăsăm pe om să răspundă așa cum simte el”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu. „Din păcate, în traducere noi am pierdut un pic noțiunile de naționalitate și etnie. Această confuzie de pe timpul sovietic în limba rusă cu „naționalinosti”. Evident că este limba română, după 33 de ani dacă apare această întrebare îmi pare straniu”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Potrivit ultimelor date publicate de BNS, până acum au fost recenzate peste 1 milion de persoane și 700 de mii de locuințe. Recensământul Populației și Locuințelor se va desfășura până pe data de 7 iulie.