Ministerul rus de externe i-a acuzat marţi pe ambasadorii occidentali la Moscova că se amestecă în afacerile interne ale Rusiei, după ce aceștia au participat la funeraliile opozantului rus Aleksei Navalnîi. Diplomația rusă a pus chiar sub semnul întrebării rostul unor astfel de emisari, care au refuzat inclusiv o întâlnire cu Serghei Lavrov, ministrul rus de externe.

"Războiul din Ucraina a adus relațiile dintre Rusia și Occident la cel mai tensionat nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962, alimentând chiar amenințări cu un război nuclear. Refuzul ambasadorilor Uniunii Europene de a se întâlni cu ministrul de externe rus a complicat și mai mult situația. Aceasta coincide cu acuzele Moscovei la adresa Occidentului de amestec în treburile sale interne, contribuind la atmosfera de criză diplomatică profundă între cele două părți."

@Guguta.com

Războiul din Ucraina a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Rusiei cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba în 1962, iar preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat Occidentul că riscă să provoace un război nuclear dacă trupe occidentale sunt trimise să lupte în Ucraina, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro. Moscova s-a arătat consternată de ceea ce ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat pe 4 martie că a fost un refuz al ambasadorilor Uniunii Europene de a se întâlni cu el pentru o discuţie înaintea alegerilor prezidenţiale în Rusia din 15-17 martie. Nu a existat nicio reacţie imediată la declaraţia lui Lavrov din partea ambasadorilor occidentali.  Întrebată de prezentatorul televiziunii de stat ruse Vladimir Soloviov dacă ambasadorii UE au înţeles care le este menirea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că refuzul lor de a se întâlni cu Lavrov ridică întrebări cu privire la rolul acestora.  „Într-adevăr, toată lumea îşi pune întrebarea: ce fac ei şi de ce, cum îşi interpretează comportamentul pe teritoriul ţării noastre dacă nu îşi îndeplinesc cea mai importantă atribuţie?”, a răspuns Zaharova, potrivit agenției RIA, preluată de Reuters și Agerpres.  Soloviov a notat că ambasadorii UE au participat pe 1 martie la înmormântarea opozantului Aleksei Navalnîi, pe care prezentatorul rus l-a prezentat ca fiind un agent al lor. Navalnîi, a cărui moarte într-o colonie penitenciară din Arctica a fost anunţată pe 16 februarie, a negat întotdeauna că ar fi fost agent occidental.  Zaharova a spus că un astfel de comportament arată că ambasadorii occidentali la Moscova se amestecă în afacerile Rusiei.  Potrivit lui Zaharova, citată de agenţia oficială de presă TASS, ambasadorii statelor NATO la Moscova se amestecă în treburile interne ale Federaţiei Ruse şi organizează „performanţe” în acest scop, mai degrabă decât să-şi facă munca diplomatică.  Pe titlul bannerului emisiunii de televiziune a lui Soloviov se putea citi: „Ar trebui expulzaţi ambasadorii UE?”. Anterior, pe 4 martie, Ministerul de Externe rus a declarat că Lavrov a invitat recent ambasadorii UE la o conversaţie în ajunul alegerilor prezidenţiale din Rusia, dar aceştia au refuzat cu două zile înainte de întâlnire. El s-a întrebat „cum este posibil ca ambasadorilor să le fie frică să vină la o întâlnire cu ministrul ţării în care sunt acreditaţi”, notează TASS.  Comentând această acţiune a diplomaţilor, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat că ambasadorii ar trebui expulzaţi din Rusia şi nivelul relaţiilor diplomatice să fie redus. Potrivit acestuia, un astfel de refuz de a se întâlni cu ministrul contrazice în totalitate ideea existenţei misiunilor diplomatice şi numirii ambasadorilor. Occidentul analizează ce fel de sprijin să acorde Kievului după ce forţele ruse au recăpătat iniţiativa pe câmpul de luptă în urma unei contraofensive ucrainene eşuate, anul trecut, notează Reuters, potrivit Agerpres. Presa rusă a publicat săptămâna trecută o înregistrare audio a unei conversaţii între ofiţeri de aviaţie germani privind posibilitatea desfăşurării de rachete de croazieră Taurus în Ucraina; convorbirea a fost interceptată de Rusia.  Rusia a anunţat că l-a convocat luni pe ambasadorul Germaniei la Ministerul de Externe, cerând clarificarea conversaţiilor şi în legătură cu asistenţa acordată Ucrainei pentru a lovi ţinte ruse.  Ulterior, ambasadorul german la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, a susţinut că nu a fost convocat la Ministerul de externe rus, ci a participat la un dialog bilateral. Moscova a protestat de asemenea pe lângă ambasadorul Alexander Graf Lambsdorff pentru ceea ce spune că sunt încercări ale Berlinului de a restricţiona activităţile jurnaliştilor ruşi în Germania, potrivit Ministerului de Externe rus.  „Dacă ei se ating de corespondenţii ruşi şi îşi duc planurile la îndeplinire, jurnaliştii germani vor părăsi Rusia”, a spus Zaharova. Printre altele, guvernul rus a desemnat mai multe organizaţii germane non-profit, de cercetare şi grupuri de activişti ca fiind „indezirabile”, o măsură văzută ca o încercare a Kremlinului de a înăbuşi criticile, notează marţi agenţia DPA.  Cele mai recente organizaţii etichetate astfel de către Ministerul Justiţiei din Rusia includ Fundaţia Friedrich Ebert, un think-tank afiliat Partidului Social Democrat din Germania de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz.  Asociaţia Germană pentru Studii Est-Europene a fost şi ea plasată luni pe lista neagră la Moscova, la fel ca XZ GmbH fondată de jurnalişti ruşi care trăiesc în exil în Germania. Organizaţia feministă OWEN - Mobile Academy for Gender Democracy and Peacebuilding - a fost de asemenea trecută pe listă, a relatat agenţia de presă de stat rusă TASS.  Rusia desemnează organizaţii despre care susţine că sunt o ameninţare pentru securitatea naţională ca fiind „indezirabile”.  În consecinţă, acestea sunt adesea forţate să-şi înceteze activitatea în interiorul Rusiei sau sunt urmărite penal. Cetăţenii ruşi riscă urmărirea penală dacă cooperează cu aceste grupuri.  La scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, guvernul rus a interzis o mulţime de fundaţii care sunt legate de partide politice germane şi a revocat înregistrarea birourilor lor din Moscova. Cu toate acestea, până acum doar Fundaţia Heinrich Boll, care este apropiată de Partidul Verzilor, a fost declarată „organizaţie indezirabilă”.  Registrul Ministerului de Justiţie rus include în prezent aproape 150 de organizaţi din Germania, Statele Unite şi alte ţări plasate pe lista neagră. Pe lângă organizaţiile neguvernamentale care critică Kremlinul, instituţiile academice sunt de asemenea tot mai mult etichetate ca „indezirabile”, aminteşte dpa.