Republica Moldova a încălcat dreptul fostului ministru de Interne, Oleg Balan, la respectarea vieții private și de familie. Decizia a fost pronunțată pe 14 mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), care a obligat țara noastră să achite ex-ministrului 1.500 de euro în calitate de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat. Cazul se referă la conflictul început în 2015 între Oleg Balan și ex-primarul de Bălți și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

"Cazul lui Renato Usatîi și al fostului ministru Bălan evidențiază o încălcare semnificativă a principiilor de verificare a autenticității informațiilor înainte de publicare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că justiția din Moldova nu a asigurat un echilibru corect între drepturile concurente în această cauză, obligând țara să plătească despăgubiri pentru prejudiciul moral."

@Guguta.com

În hotărârea CtEDO, care prezintă toate circumstanțele litigiului, se arată că, pe 10 noiembrie 2015, Renato Usatîi a publicat pe pagina sa de Facebook un document, așa cum susținea el, întocmit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și adresat președintelui Republicii Moldova. Documentul ar fi raportat activitățile infracționale ale lui Bălan în calitate de ministru. Ulterior, multe surse mass-media din țară noastră au preluat publicația și au făcut știri pe baza acesteia, transmite Știri.md cu referire la newsmaker.md. Balan s-a adresat lui Usatîi cu solicitarea să dezmintă oficial informația. De asemenea, acesta a cerut scuze publice și despăgubiri de 500.000 de lei. După ce nu a primit niciun răspuns, a intentat un proces în ianuarie 2016. În februarie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat o decizie în favoarea lui Balan, obligându-l pe Usatîi să publice scuze și să îi plătească 50.000 de lei. De asemenea, instanța de judecată a obligat presa să publice o infirmare a informației.  Renato Usatîi, pe atunci primar de Bălți, a contestat decizia, însă, în iunie 2017, Curtea de Apel a anulat verdictul inițial din cauza unei probleme de procedură și a trimis cazul spre reexaminare. În ianuarie 2018, prima instanță a pronunțat decizia repetat, iar Curtea de Apel a confirmat hotărârea, deoarece a considerat că Usatîi nu a încercat să verifice autenticitatea documentul înainte de a-l publica. Cu toate acestea, în ianuarie 2019, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat decizia instanței inferioare și a trimis cauza spre reexaminare. În aprilie 2019, Curtea de Apel i-a dat dreptate fostului ministru. În decizia definitivă din 4 decembrie 2019, CSJ a anulat hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele inferioare, respingând pretențiile lui Balan. Acesta făcea trimitere la protecția libertății de exprimare consacrată atât în legislația națională, cât și în Convenția Europeană și considera că postarea pe Facebook poate fi considerată activitate jurnalistică. Întrucât a existat un interes public clar, în special atunci când vine vorba de corupție și criminalitate, orice îndoială cu privire la integritatea unei persoane angajate în jurnalismul de investigație ar trebui interpretată în favoarea acesteia, cu excepția cazului în care se dovedește contrariul. În concluziile sale, CtEDO a remarcat că CSJ a făcut referire la principiile Convenției Europene a Drepturilor Omului și la jurisprudență, dar nu a asigurat un echilibru corect între drepturile concurente. Este vorba despre faptul că CSJ l-a catalogat pe Usatîi drept jurnalist de investigație, dar nu a reușit să efectueze propria analiză aprofundată a elementelor cauzei referitoare la protecția drepturilor privind reputația ale reclamantului.  CtEDO a considerat că CSJ nu a verificat dacă Usatîi a încercat să verifice autenticitatea informațiilor sau dacă le-a spus cititorilor săi că informațiile provin dintr-o sursă neverificată. Prin urmare, s-a constatat încălcarea articolului 8 din Convenție. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Moldova este obligată să plătească reclamantului 1.500 de euro ca despăgubire pentru prejudiciul moral.