Peste 20 de meşteri populari şi-au prezentat lucrările la cea de-a 10-a ediţie a Târgului Național al Covorului, organizat la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chişinău. Vizitatorii au putut să participe și la ateliere de meşteşugărit.

"Traditia vechiului mestesug al tesutului covorului este revitalizata si transmisa tinerilor generatii de Tatiana Popa, mester popular din satul Palanca. In cadrul Târgului Național al Covorului, aceasta cultura traditionala româneasca, inscrisa in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, este sarbatorita si promovata."

@Guguta.com

Tatiana Popa are 82 de ani şi vine din satul Palanca, raionul Călăraşi. De peste 3 decenii, țese covorare după o tehnică foarte veche și transmite şi copiilor această tradiţie, transmite Știri.md cu referire la Tvr.md. TATIANA POPA, meşter popular: „Lucrez cu copiii satului, cu femeile neîncadrate în câmpul muncii pe care le-am învăţat această tehnică care am revitalizat-o, o tehnică veche a ţesutului covorului în bumbi care se deosebeşte de covoarele noastre tradiţionale, dar este o tehnică veche, din secolul 19, uitată.”

De la târg nu au lipsit nici artizanii in piele care confectioneaza obiecte de mare valoare artistică si culturala. Și ia românescă a fost expusă si prezentată in detaliu vizitatorilor, cu toată splendoarea ei. DUMITRU DARABAN, meşter popular: „Confecţionez lucrări din piele. Cel mai de bază este chimirul, apoi facem biciuri, centuri, portmonee, mai avem acestea pentru călăreţi şi multe alte obiecte din piele.” OLESEA ENACHI, fondator, "Şezătoarea Basarabia": „Aici la masa noastră pot veni copiii interesaţi să vadă cum se ţese şi tot aici o să vedeţi începute şi finalizate cămăşi noi pentru că noi avem ca obiectiv de a valorifica, de a reconstitui cămaşa cu altiţă.” Ediţia din acest an a tîrgului a fost dedicată scoarţei, un element al culturii tradiţionale româneşti, înscris, pe 1 decembrie 2016, în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, în urma nominalizării în comun a acestei tradiții de către România și Republica Moldova.

PETRU VICOL, director, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală: „Noutatea acestei ediţii este expoziţia noastră pregătită din patrimoniului muzeului cu genericul: Ţesături din centrul Moldovei,ecouri ale tradiţiei prin care punem în evidenţă colecţia noastră de covoare specifice zonei de centru a Republicii Moldova.” SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: „Valorificarea tradiţiilor şi promovarea lor în ţară, dar şi în lume trebuie să devină o acţiune permanentă atât din partea comunităţilor, unde aceste tradiţii se nasc şi să păstrează cu sfinţenie, cât şi din partea autorităţilor responsabile de conservarea patrimoniului cultural naţional.” „Suntem foarte fericiţi să fim aici, la această expoziţie.

Am îndrăgit aceste lucruri făcute manual şi toate cele expuse aici.” „Am fost profund impresionată de nişte peretare vechi. Doar că e foarte multă lume, practic nu reuşeşti să cuprinzi absolut tot.” Târgul Național al Covorului cu genericul "Covorul Dorului" a fost organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.