După Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, și Curtea de Apel Chișinău a respins cererea lui Alexandr Stoianoglo de suspendare a executării decretului semnat de președinta Maia Sandu, prin care a fost demis.

"Decizia irevocabilă privind cererea de anulare a actului prezidențial prin care Alexandr Stoianoglo și-a pierdut funcția de procuror general al Republicii Moldova confirmă prin instanțe că statul Republicii Moldova a procedat legal și transparent în această problemă. Această situație reamintește importanța constantă a luptei împotriva corupției la nivel înalt și a asigurării unui sistem de justiție independent și eficient pentru binele colectiv al Republicii Moldova."

@Guguta.com

Acțiunea e parte a procesului în care fostul procuror general cere anularea actului prezidențial prin care și-a pierdut funcția. Completul format din judecătorii Victoria Sîrbu, Angela Braga și Veronica Negru a constatat că cererea este una inadmisibilă. Încheierea pronunțată este irevocabilă, transmite Anticorupție.md.
Alexandr Stoianoglo a depus cerere în judecată pe 30 octombrie 2023, peste aproape o lună după ce a fost eliberat din funcție de către președinta Maia Sandu. Fostul procuror general solicită anularea actului prin care și-a pierdut funcția.

Pe 6 noiembrie 2023, și Curtea Constituțională (CC) a respins cererea de suspendare a acțiunii decretului președintei Maia Sandu prin care a fost demis Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general al Republicii Moldova. Decizia a fost pronunțată de președintele CC, Nicolae Roșca, luni, 6 noiembrie, după ce instituția a fost sesizată de deputații Diana Caraman, Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol și Constantin Starîș. Cei cinci parlamentari au solicitat verificarea constituționalității decretului prezidențial din 26 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova o zi mai târziu. Soluția CC este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

Alexandr Stoianoglo a fost eliberat din funcție în data de 26 septembrie. Semnarea decretului de demisie s-a motivat prin faptul că o decizie definitivă a instanței de judecată cu privire la eliberarea din funcție a lui Stoianoglo se lasă așeptată. Între timp, autoritățile sunt împinse din urmă de condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană, una dintre acestea fiind legată de asigurarea funcției de procuror general.

Republica Moldova ar fi pierdut mai mult dacă Alexandr Stoianoglo rămânea în funcție. Astfel a comentat președinta Maia Sandu decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), care a constatat că fostului procuror general i-a fost violat dreptul de a contesta decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care a fost suspendat din funcție. Mai mult, șefa statului a declarat că decizia nu vizează decretul de demisie pe care l-a semnat.

„Această decizie a CEDO nu a vizat decretul, dar o lege concretă, care ulterior a fost modificată. Deci, nu are treabă cu deciziile pe care le-am luat eu. Nu cred că e cazul să mă apuc și să comentez o decizie CtEDO, dar cred că R. Moldova ar fi pierdut mai mult dacă în funcția de procuror general ar fi fost păstrat un om care sfătuia cu Platon despre cum să lupte împotriva corupției”, a comentat Maia Sandu.

Statul urmează să-i achite procurorului general demis, Alexandr Stoianoglo, 3600 de euro cu titlu de prejudicii morale. Cu unanimitate de voturi, membrii CEDO  au constatat violarea Articolului 6 § 1 din Convenție, și anume dreptul de acces la o instanță.

Cauza Stoianoglo contra Moldovei vizează pretinsa imposibilitate a Procurorului General de a contesta suspendarea sa, care a fost determinată de procedurile penale inițiate împotriva acestuia. În acest sens, Curtea a constatat că reclamantului nu i-a fost acordată nicio formă de protecție judiciară în legătură cu suspendarea acestuia, ceea  ce l-a privat de posibilitatea de a-și realiza obligațiile, dar și de a fi remunerat pentru aceasta,  pe o periodă de mai mult de 2 ani.

Curtea a mai notat, potrivit lhr.md, că suspendarea acestuia putea fi în principiu justificată de către statutul reclamantului de Procuror General, care avea competențe extinse pentru a supraveghea investigațiile penale, și că aplicarea unei astfel de măsuri față de Procurorul General nu putea, în sine, să determine o problemă din perspectiva Convenției.

Totuși, Curtea a atenționat asupra faptului că garanțiile procedurale se impuneau a fi implementate pentru a asigura că mecanismul de suspendare nu este folosit în mod arbitrar. În această privință, Curtea, de asemenea, a notat creșterea importanței atribuite echității procedurii în cazurile privind demiterea procurorilor, inclusiv  intervenția unei autorități independente în deciziile ce afectează numierea și demiterea procurorilor.

În data de 5 octombrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat și apoi a aprobat o sesizare depusă de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate și șeful Comisiei de Securitate din Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp, împotriva procurorului general. Acesta a fost reținut chiar în clădirea Procuraturii Generale.

Alexandr Stoianoglo este acuzat de corupţie pasivă şi abuz în serviciu pentru că l-ar fi ajutat pe controversatul afacerist Veaceslav Platon să scape de dosarul în care a fost condamnat irevocabil la 18 ani de închisoare. Procurorii susţin în rechizitoriu că prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzaţii, bugetului public național i s-a adus un prejudiciu de 869 224 839,76 lei.

Lui Stoianoglo i se mai incriminează că nu a raportat în declaraţia de avere şi interese personale că soția sa, începând cu data de 05.01.2021, este beneficiara unei societăți comerciale din Ucraina, care a fost afiliată lui Platon. Afaceristul ar fi renunţat la cota sa în favoarea soţiei lui Stoianoglo, în schimbul promisiunii că va fi eliberat din închisoare.

Alexandr Stoianoglo pledează nevinovat în toate cazurile.