Expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, crede că PAS ar fi încercat să camufleze modificările făcute la legea cu Privire la Procuratură, care ar putea tergiversa și mai mult procesul de alegere a unui nou procuror general.

"Această situație reflectă complexitatea și controversa situație politică din Moldova. Modificările recente aduse legii privind Procuratura deschid calea pentru perpetuarea funcțiilor interimare și pot întârzia numirea unui nou Procuror General. Aceasta ar putea avea impact semnificativ asupra eficienței și transparentei sistemului judiciar."

@Guguta.com

Până acum, interimatul funcției putea fi asigurat de aceeași persoană maxim un an. În urma, modificărilor însă, termenul s-ar extinde până la nelimitat. PAS susține că nu este vorba de o modificare a legii, ci de o interpretare, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md. „Asta nu este interpretare, aceasta este o normă adoptată, dar adoptată pe o cale ilegală care nu a trecut procedurile respective și contravine însuși prevederilor constituționale. (03.25 03.55) -Ar putea această decizie să afecteze alegerea noului procuror general luând în considerare că fostul concurs a fost anulat? - Totalmente. și anularea concursului este ilegal. Pofta vine mâncând și atunci strachinile se fărâmă una după alta. Ei sunt antrenați în a-și păstra funcțiile, de a camufla incompetența și dintr-o greșeală trec în alta”, a spus el.  Doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni, spune că aceasta procedură de interpretare, așa cum o numesc cei din PAS, vine defapt să camufleze modificările făcute în legea cu Privire la Procuratură. Potrivit lui, asta ar putea tergiversa și mai mult numirea unui nou procuror general. Decizia votată de Legislativ prevede că interimatul funcției de procuror general nu încetează până la alegerea unui nou procuror general. Asta ar însemna că mandatul actualului procuror general interimar, Ion Munteanu, se va încheia doar atunci când Consiliul Superior al Procurorilor va reuși să aleagă un nou șef al instituției. Deși legea stipula altceva până acum și anume că interimatul funcției de procuror general nu poate fi asigurat de aceeși persoană mai mult de un an, inițiatorii deciziei spun că aceasta nu este o modificare în legea cu privire la Procuratură.  Pe ultima sută de metri, PAS a „clarificat” Legea Procuraturii. Astfel, dacă șeful PG nu este numit în 6 luni de la vacanța funcției, interimatul se păstrează. Documentul a fost votat în prima și a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de ieri. Efectele acestei legi se răsfrâng și asupra actualului interimat. Funcția de Procuror General al Republicii Moldova a devenit vacantă pe 26 septembrie 2023, iar peste 5 zile expiră termenul de 6 luni stabilit de lege pentru numirea unui procuror nou. Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă. Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”. Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank. Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere. O lună mai târziu, pe 9 decembrie 2021, șeful suspendat al PG a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Tot atunci instanța i-a interzis să participe la evenimente publice, inclusiv emisiuni televizate sau interviuri. Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare din iulie 2021. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal. Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege. Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”. Ulterior, Comisia de Evaluare i-a dat nota doi, iar raportul stă și astăzi pe masa președintei Maia Sandu, care ezită să ia o decizie pe demiterea lui Stoianoglo din funcție. Cazul a ajuns până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a comunicat în regim de urgență Guvernului ambele plângeri depuse de Procurorul General suspendat, care invocă îngrădirea dreptului la circulație și proceduri penale arbitrare. La sfârșitul lui august, instanța i-a întors, după aproape un an, pașaportul lui Stoianoglo și i-a anulat mai multe interdicții la declarații și întruniri publice. Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.