Klaus Iohannis va candida pentru funcția de secretar general al NATO. Șeful statului a precizat că își asumă această candidatură ”în numele României cu toată responsabilitatea”, iar decizia sa are la bază experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României.

"Acest articol a subliniat implicarea diversă a României în NATO și dorința președintelui Klaus Iohannis de a se alătura competiției pentru poziția de secretar general al NATO. Își asumă acestă candidatură, având experiență și angajament ferm față de valorile și obiectivele NATO, în ciuda provocărilor existente din cauza relației dificile cu Rusia și a sprijinului larg primit de Mark Rutte pentru aceeași poziție. România și-a câștigat respectul în cadrul alianței prin profesionalism, stabilitate și respect pentru valorile fundamentale ale NATO."

@Guguta.com

Șeful statului a precizat că își asumă această candidatură ”în numele României cu toată responsabilitatea”, iar decizia sa are la bază experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, transmite Știri.md cu referire la euronews.ro. Principalele declarații făcute de Klaus Iohannis ”Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice. Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări. Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre. Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO” Klaus Iohannis, despre NATO: ”Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare” ”În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică. Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli. Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice” Iohannis: ”Umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie” ”În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi. Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice. Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică” România alocă 2,5 din PIB pentru Apărare. Iohannis: ”Țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate” ”În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung. În tot acest context complicat, țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare. Suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament” ”Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței” ”România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre. Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili. Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am adoptat strategii și măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet și în același ritm cu Aliații noștri” Klaus Iohannis: ”Avem o vecinătate complicată cu Rusia” ”Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică. În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană. Mai mult, am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relația transatlantică este esențială” Mark Rutte, principalul adversar al lui Iohannis în lupta pentru șefia NATO Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se va încheia pe 1 octombrie 2024, după ce a fost prelungit de două ori. Fostul premier al Norvegiei se află în această funcție din 2014, iar mandatul său trebuia să expire în 2022, dar a fost prelungit pe fondul războiului din Ucraina. Mark Rutte este singurul candidat oficial în cursa pentru o funcție și deține sprijin majoritar pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg. După trei prelungiri ale mandatului său, ultimele două forțate de lipsa de candidați și presiunea rusă cu războiul din Ucraina. Favorit al Statelor Unite, Marii Britanii şi Germaniei la conducerea NATO, premierul olandez Mark Rutte este acum susţinut de trei din cele mai importante ţări ale alianţei. Washingtonul a transmis clar aliaţilor săi că prim-ministrul olandez va deveni "un secretar general excelent", a declarat joi purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. Şi cancelarul german Olaf Scholz "susţine numirea lui Mark Rutte în funcţia de secretar general al NATO", a anunţat purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, câteva ore mai târziu. Aproximativ 10 state din cele 31 sunt nehotărâte, inclusiv unele țări din Europa de Est care au aceleași preocupări strategice ca și România, adică de scepticism față de Rusia, numai că va fi dificil ca aceste state să-l conteste deschis pe candidatul preferat al președintelui american Joe Biden, adică Mark Rutte. Ce înseamnă pentru România candidatura lui Klaus Iohannis la NATO Intenția lui Klaus Iohannis de a candida pentru funcția de secretar general al NATO a surprins pe toată lumea. Politico cataloghează această mișcare drept surprinzătoare și o anunță drept "turnură în NATO", având în vedere că Mark Rutte este favorit. Mai mult decât atât, publicația amintește de faptul că Olanda și, în special, guvernul lui Rutte, s-a opus, o bună perioadă, ca România să adere la spațiul Schengen. Mișcarea de ultim moment a lui Iohannis vine în momentul în care mare parte din cele cele 31 de state membre și-a declarat deja sprijinul pentru Mark Rutte, nimeni altul decât premierul olandez interimar. În plus, această candidatură a lui Iohannis împotriva lui Rutte vine și în contextul războiului din Ucraina, dar și al eventualității ca Donald Trump să redevină președinte al SUA. "Oficialii NATO se tem că intrarea de ultimă oră a lui Iohannis în competiție ar putea fi văzută ca o divizare a unității alianței, care se confruntă deja cu amenințări, inclusiv potențiala revenire a lui Donald Trump ca președinte al SUA. Trump a promis, în repetate rânduri, că va slăbi apărarea colectivă prevăzută de NATO. în ultimele 24 de ore, SUA, Marea Britanie, Germania și Franța spun că îl susțin pe premierul olandez în funcție ca succesor la șefia NATO", după cum menționează sursa citată. Care sunt atribuțiile secretarului General NATO Secretarul general este responsabilă pentru conducerea procesului de consultare și de luare a deciziilor în cadrul Alianței și pentru a se asigura că deciziile sunt puse în aplicare. Trei responsabilități principale: Președinția Consiliului Nord-Atlantic și a altor organisme-cheie În primul rând, secretarul general prezidează Consiliul Nord-Atlantic - principalul organism politic de luare a deciziilor al Alianței - precum și alte comitete decizionale de rang înalt. Printre acestea se numără Grupul de planificare nucleară, Consiliul NATO-Ucraina, Consiliul NATO-Rusia și Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. În plus, secretarul general prezidează Comisia NATO-Georgia. Dincolo de rolul de președinte, secretarul general are autoritatea de a propune subiecte de discuție și de a-și folosi bunele oficii în cazul unor dispute între statele membre. Acesta acționează ca un facilitator al deciziilor, conducând și îndrumând procesul de formare a consensului și de luare a deciziilor în întreaga Alianță. Pentru a facilita acest proces, secretarul general menține contactul direct cu șefii de stat și de guvern și cu miniștrii de externe și ai apărării din NATO și din țările partenere. Acest lucru presupune vizite regulate în țările NATO și partenere, precum și întâlniri bilaterale cu înalți oficiali naționali atunci când aceștia vizitează sediul NATO. În mod efectiv, rolul lor le permite să exercite o anumită influență asupra procesului decizional, respectând în același timp principiul fundamental conform căruia autorita de a lua decizii este investită doar în guvernele membre însele. Purtător de cuvânt principal Secretarul general este, de asemenea, principalul purtător de cuvânt al Alianței și reprezintă Alianța în public în numele țărilor membre, reflectând pozițiile comune ale acestora în probleme politice. De asemenea, reprezintă NATO în fața altor organizații internaționale, precum și în fața presei și a publicului larg. În acest scop, secretarul general organizează în mod regulat briefinguri și conferințe de presă, precum și prelegeri și discursuri publice. Șeful Statului Major Internațional În al treilea și ultimul rând, secretarul general este ofițerul executiv superior al Statului Major Internațional al NATO, fiind responsabil de numirile personalului și de supravegherea activității acestuia. Care este procesul de selecție Secretarul general este o personalitate politică de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru acest post. Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui candidat. La finalul mandatului, titularului i se poate propune să rămână în funcție.