Republica Moldova trebuie să se detașeze de trecutul sovietic și să construiască o societate democratică și europeană. În același timp, memoria ororilor regimului comunist trebuie păstrată, astfel încât noua generație să cunoască greșelile istoriei.

"Conform istoricului Virgiliu Bîrlădeanu, este vital ca Republica Moldova să preia lecțiile țărilor baltice în ceea ce privește păstrarea memoriei victimelor regimurilor totalitare. Nepăstrarea acestor memorii și învățăturile din greșelile istoriei pot avea implicații devastatoare pentru democrația și valorile societății europene."

@Guguta.com

Opinia aparține doctorului în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice”, organizate de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, inițiativa introducerii unei discipline opționale în școli dedicată studiului represiunilor comuniste este binevenită, transmite Știri.md. Istoricul Virgiliu Bîrlădeanu spune că întreaga comunitate a cercetătorilor din Republica Moldova depune eforturi pentru a păstra vie memoria victimelor regimului sovietic. Potrivit ui, aceste eforturi trebuie susținute și de stat. „Nu avem, din păcate, la Chișinău un Institut de Cercetare a Crimelor Totalitarismului similar celui din România, dar avem un Institut de Istorie care ar trebui să cuprindă toate direcțiile. Vrem să ne includem într-o platformă comună a Europei de Est care are o experiență deosebită față de celelalte țări, având în vedere epoca totalitarismului comunist. În Republica Moldova suntem într-un punct în care generațiile care au suferit, au fost martori și victime ale acestui regim, pleacă în lumea celor drepți. Iar transmiterea acestei memorii generațiilor următoare este foarte importantă, altfel riscăm s-o repetăm”, a spus șeful secției Istoria Contemporană a Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Virgiliu Bîrlădeanu. Virgiliu Bîrlădeanu spune că experiența țărilor baltice în domeniul păstrării memoriei victimelor regimului totalitar ar trebui preluată și de Republica Moldova. Cunoscând greșelile istoriei și evitându-le, poate fi edificată o societate democratică și europeană, spune istoricul. „În Estonia are loc un program educațional cu titlul „Despre crimele comunismului”, acesta se elaborează cu sprijinul statului și a ministerului de profil. Ceea ce la noi n-am observat. În Lituania, pe lângă programele școlare, am văzut și complexe întregi muzeistice. De exemplu, muzeul Grutas din Lituania, care este un parc în care s-au acumulat toate monumentele și vestigiile din perioada sovietică. În Republica Moldova poate ar fi cazul să concentrăm și noi aceste monumente în niște locuri speciale, parcuri. Ar trebui să depunem eforturi sustenabile ca să organizăm memoria posttotalitară, în măsura în care ea să nu genereze nostalgii după perioada sovietică și după Imperiul Rus. Așa cum ne-am propus în spațiul politic, trebuie să ne detașăm de acest trecut și să instaurăm o societate democratică și europeană”, a mai spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu. Recent, la insistența Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici s-a luat decizia instituirii unei discipline opționale în școli dedicată studiului represiunilor regimului totalitar comunist. Inițiativa este salutată de comunitatea istoricilor din Republica Moldova. „Ideea unui curs opțional în școli este foarte binevenită. Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici solicită demult introducerea unei astfel de materii în școală, chiar și opțional. Pentru că libertatea oamenilor se exprimă prin libertatea de a alege. Dacă copiii și părinții lor doresc să cunoască, trebuie să aibă această posibilitate. Această informație trebuie să vină pe diferite filiere, inclusiv, prin școală”, a explicat istoricul Virgiliu Bîrlădenau. Dezbaterea publică la tema „Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice” este a 30-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.