În școlile din Moldova, subiectul represiunilor politice trebuie analizat în detalii, astfel încât noua generație să cunoască teroarea regimului sovietic comunist. Opinia îi aparține directorului adjunct al Liceului Teoretic „Liviu Deleanu”, Ana Bîtcă.

"Manualele actuale de istorie nu reflectă în totalitate represiunile comise de fostul sistem sovietic comunist în Moldova, de aceea se va introduce o disciplină opțională dedicată studiului acestor represiuni, o decizie menită să dezvolte spiritul civic în rândul tinerilor și să ofere o înțelegere complexă a fenomenului represiunilor politice", a afirmat istoricul Ana Bîtcă.

@Guguta.com

Potrivit acesteia, în prezent, manualele de istorie nu reflectă exhaustiv cea mai neagră filă din existența societății moldovenești contemporane - represiunile în masă comise de fostul sistem sovietic comunist. De aceea, s-a luat decizia instituirii unei discipline opționale dedicată studiului represiunilor.

Ana Bîtcă susține că obiectivul acestei discipline este de a aduce elevilor informații mult mai ample decât ceea ce există în manualele de bază. Potrivit curriculei naționale, la Istoria la Istoria Românilor și Universală vorbește despre deportări, represiuni, foametea organizată, însă este informația este limitată.

„Informația abordată la ore este destul de limitată, în comparație cu ceea ce propunem noi în curricula opțională. Depinde mult de clasele în care sunt predate aceste subiecte. Unele clase sunt mai deschise, percep această tematică așa cum trebuie, pentru că temele ce vizează represiunile au și un puternic impact emoțional. Publicul trebuie să fie adaptat, maturizat, ca să perceapă informația. Despre represiuni elevilor li se vorbește în jur de patru ore pe an”, a spus istoricul Ana Bîtcă.

Istoricul susține că miza instituirii unei noi discipline opționale este dezvoltarea spiritului civic în rândul tinerei generații și înțelegerea complexă a fenomenului represiunilor politice.

„Prin copii, prin noua generație, încercăm să-i educăm și pe cei care sunt acasă, părinții, rudele, comunitatea cu care copiii comunică. Ne dorim ca acei care sunt în jurul școlii, pentru că noi nu educăm doar copiii, educăm societatea în general, să cunoască mai bine ce s-a întâmplat. Să știe care au fost formele de represiune. Să conștientizeze că regimul comunist a fost un regim totalitar, un regim în care represiunea era la ordinea zilei. Educând și informând copiii, dorim ca ei să fie conștienți de ce s-a întâmplat și să nu mai permitem astfel de lucruri. Dacă vom cunoaște ce a fost, vom avea intenția să nu repetăm greșelile din trecut”, a explicat doctorul în istorie.

De asemenea, aceasta spune că, în ultimii ani, subiectul represiunilor politice a fost intens cercetat de istorici, fiind publicate numeroase studii și cărți cu mărturiile victimelor represiunilor. Potrivit istoricului, informațiile disponibile la acest subiect, vor fi sistematizate și predate elevilor pentru o mai bună cunoaștere a lecțiilor trecutului.

„În disciplina opțională, pentru care am propus curricula, propunem analiza desfășurată a evenimentelor. Un lucru important asupra căruia insistăm este cercetarea în bază de proiect. Am propus o multitudine de teme care pot fi abordate de copii în procesul cercetării. Asta va dezvolta la copii capacitatea de a distinge adevărul de minciună, capacitatea elevilor de a înțelege cultura democratică, să înțeleagă că ceea ce a fost nu mai trebuie să se repete. Pentru a nu mai repeta greșelile, trebuie să le cunoaștem. Materialul didactic este suficient și eficient de sistematizat. În ultima perioadă vedem că tot mai mulți cercetători publică materiale pe care le obțin în baza interviurilor, cercetărilor”, a mai spus istoricul Ana Bîtcă.