Autoritățile moldovene s-au plâns că Israelul a încălcat acordul privind angajarea de muncitori moldoveni și au prezentat o listă de abuzuri la care ar fi fost supuși aceștia după atacul Hamas din 7 octombrie, când efortul de a „importa” muncitori în Israel s-a intensificat.

"În contextul înrăutățirii situației de securitate din Israel, angajatorii au forțat lucrătorii din Moldova să lucreze în zone de conflict cu risc ridicat și au reținut pașapoartele unor cetățeni. Aceste acțiuni contravin prevederilor acordului bilateral dintre cele două țări privind muncitorii migranți."

@Guguta.com

„Urmare a deteriorării situației de securitate în Statul Israel, lucrătorii din Republica Moldova erau angajați să lucreze în zonele de conflict, cu risc ridicat, unor cetățeni le-au fost reținute pașapoartele de către angajatori, au fost înregistrate plângeri cu privire la confiscarea bagajelor lucrătorilor, precum și autoritățile israeliene au realizat activități de recrutare directă a lucrătorilor moldoveni, pe teritoriul Moldovei, ceea ce contravine prevederilor Acordului”, se spune într-un răspuns al Ministerului Muncii și Protecție Sociale la solicitarea de informații depusă de Europa Liberă pe 15 ianuarie.

Informația vine după ce la începutul lunii ianuarie, autoritățile moldovene au anunțat cu o săptămână întârziere anularea unei „runde de recrutare” de muncitori calificați pentru Israel, din decembrie, fără să explice motivele. Oficialii moldoveni promit acum că recrutarea, gestionată ca de obicei de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), va fi reluată odată ce „neregularitățile” de partea israeliană vor fi eliminate.

Trimiterea de muncitori moldoveni în Israel este reglementată printr-un acord bilateral intrat în vigoare la 6 ianuarie 2013 și prelungit periodic, cel mai recent până în 2029. Într-un interviu acordat săptămâna aceasta Europei Libere, ministrul Muncii, Alexei Buzu, semnalând în premieră o neînțelegere cu partea israeliană, a spus că știe de mai multe încălcări, și a menționat una: anume că Israelul ar lua la muncă și moldoveni care au mai fost deja acolo.

Acordul sintetizat pe site-ul ANOFM menționează clar, pe locul al doilea printre cerințele participării la programul de muncă în construcții în Israel, ca solicitantul „sa nu fi lucrat niciodată anterior în Israel”. (Prima cerință e să fie cetățean moldovean). Cu toate acestea, în presa moldoveană a apărut la mijlocul lui decembrie un anunț publicitar al unei agenții de plasare pe piața muncii, care spune că pot fi angajați în Israel și cei care au mai muncit deja acolo, indiferent cum și când au plecat, pentru că Moldova și Israel ar fi semnat în noiembrie un acord nou, mai permisiv.

Solicitați de Europa Liberă, oficiali de la ministerul moldovean al Muncii au spus că nu a fost semnat vreun asemenea acord și i-a îndemnat pe cei interesați să-și ia informația numai de pe site-ul ANOFM.

Reprezentanții organizației neguvernamentale israeliene Kav LaOved (Linia Fierbinte a Muncitorului), ne-au explicat „setea” de mână de lucru a angajatorilor israelieni prin criza fără precedent produsă mai ales în sectorul construcțiilor de noul conflict armat dintre Israel și milițiile Hamas, considerate teroriste de SUA și UE.

Aelad Cahana, avocat la Kav LaOved, care a făcut parte dintr-o comisie parlamentară ce supraveghează „importul” de muncitori temporari, s-a arătat surprins de impasul în care a intrat cooperarea dintre Israel și Moldova în domeniul forței de muncă, dată fiind existența acordului bilateral și contactele dese din ultima vreme dintre oficialii de resort dintre cele două țări.

Lucrătorii temporari din sectorul construcțiilor vin în Israel prin acorduri bilaterale, așa cum, pe lângă Moldova, e cazul Ucrainei sau al Chinei, iar asta înseamnă că angajările sunt puternic regularizate și supravegheate de stat. Atacul din 7 octombrie a determinat însă o schimbare a situației, ne-a spus Aelad Cahana. El crede că nu este exclus ca unii angajatorii, poate chiar cu binecuvântarea guvernului, să încerce recrutări în străinătate peste nivelul acordului bilateral (cum acuză acum Chișinăul), dată fiind criza acută apărută mai ales în construcții.

„Sectorul construcțiilor din Israel s-a bazat în mare măsură pe muncitorii palestinieni din Cisiordania, care nu mai au voie să intre în Israel din octombrie. Mulți dintre lucrătorii migranți au plecat în țările lor de origine, iar țările lor de origine refuză să trimită noi lucrători prin acordurile bilaterale. Acesta este motivul pentru care Israelul a decis să permită recrutarea privată” – opinează Cahana.

Organizații precum Kav LaOved au criticat mereu abuzarea muncitorilor străini în Israel, admițând că fenomenul nu este unul special, fiind întâlnit în multe țări dezvoltate care „importă” forță de muncă. Assia Ladijinskaia, purtătoare de cuvânt la Kav LaOved, a spus că importul de forță de muncă este „convenabil” angajatorilor, pentru că „muncitorii vin pentru un timp limitat, iau salariul minim, iar găzduirea lor este ieftină, pentru că locuiesc în condiții modeste și muncesc ore lungi”.

Sectorul construcțiilor este considerat, de asemenea, printre cele cu grad mare de risc. Un raport al organizației Kav LaOved arată că 48 de muncitori au fost uciși în sectorul construcțiilor în 2023 (israelieni, palestinieni și străini) - cu 33% mai mult decât în 2022, deși șantierele au fost închise în ultimele trei luni din 2023.