Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a acordat cotidianului „El País” un interviu, cu ocazia vizitei pe care înaltul oficial a făcut- o în Spania, între 28 și 29 februarie curent. „Amenințarea nucleară a lui Putin este o încercare de intimidare psihologică, mai degrabă decât un plan real”, susține „numărul doi” al NATO.

"Articolul subliniază importanta colaborării între Alianța NATO și Statele Unite, în special în fața amenințărilor nucleare potențiale din partea Rusiei, și consolidarea securității occidentale. Discuțiile se concentrează pe necesitatea de a evita disperarea în fața dificultăților și de a rămâne uniți în lupta împotriva amenințărilor comune."

@Guguta.com

De asemenea, Mircea Geoană îi reamintește lui Trump, care a atacat principiul apărării comune pe care se bazează Alianța, că SUA au nevoie și de aliații săi europeni, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md. Mircea Geoană și-a petrecut ultimii patru ani și jumătate în calitate de Secretar General Adjunct al NATO, urmărind cu atenție amenințările tot mai mari din partea Rusiei lui Vladimir Putin. Cu puțin timp înainte de interviul de joi, liderul de la Kremlin a lansat cea mai explicită amenințare nucleară de la începutul invaziei din 2022 în Ucraina. Politicianul răspunde discursului Moscovei cu calm, dar ferm. El își concentrează discursul în jurul unei idei puternice: Aliații au făcut foarte multe pentru a ajuta țara invadată și ar trebui să continue să facă acest lucru. Dar, mai presus de toate, ei nu trebuie să cedeze disperării în fața dificultăților. În timpul unei întâlniri de o jumătate de oră la sediul din Madrid al IE University, Geoană (București, 65 de ani) rezumă diferitele provocări cu care se confruntă societățile occidentale într-o epocă pe care o definește ca fiind una de „competiție reînnoită între puteri”. Ca răspuns la atacurile lui Donald Trump la adresa principiului director al NATO – apărarea comună – el răspunde că SUA are nevoie de Europa la fel de mult cum Europa are nevoie de SUA. În fața Chinei, el a făcut apel la Europa să nu fie „naivă” și să accepte că ascensiunea puterii asiatice reprezintă „o amenințare la adresa securității”. Iar în fața situației catastrofale din Gaza – cea mai gravă din Orientul Mijlociu de la războiul de la Yom Kippur din 1973 – el face apel la o soluție politică. El País: Putin a vorbit joi despre un atac nuclear care ar distruge „întreaga civilizație”. Cât de serios este? Mircea Geoană: Am văzut amenințări nucleare din partea liderilor ruși cel puțin de la începutul războiului de acum doi ani. Este extrem de iresponsabil pentru o superputere nucleară precum Rusia, care are obligația de a da dovadă de reținere. Face parte din arsenalul său de intimidare și presiune psihologică. El País: Deci o interpretați mai degrabă ca pe o cacealma decât ca pe o amenințare reală? Mircea Geoană: Este un discurs care ține mai mult de logica intimidării psihologice decât de intenții reale. Nu vedem nicio amenințare iminentă a Rusiei de a folosi aceste arme. Dar aceste declarații sunt, în sine, foarte periculoase, pentru că erodează încrederea. Rusia cunoaște consecințele unui astfel de pas. Este modul său grandilocvent de a ataca Occidentul, ca atunci când descrie războiul pe care l-a început în Ucraina drept un război al civilizațiilor sau când susține că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, ceea ce este total absurd. El País: Putin a răspuns la declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron, care nu a exclus nicio opțiune, inclusiv trimiterea de trupe în Ucraina, lucru exclus de liderii europeni și americani. Însuși Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că nu există astfel de planuri. Este o greșeală neforțată să vorbești despre măsuri care sunt abandonate câteva ore mai târziu? Mircea Geoană: Respectăm pe deplin dreptul Aliaților noștri de a aduce idei noi la masa discuțiilor. Dar noi, cei din NATO, nu avem nicio intenție sau plan de a desfășura trupe în Ucraina. Ceea ce suntem hotărâți să facem este să continuăm să sprijinim Ucraina și să evităm escaladarea cu Rusia, lucru pe care l-am făcut până acum în mod satisfăcător. Acest lucru este deosebit de important după ce Ucraina a început negocierile pentru aderarea la UE și pentru a se apropia de NATO. Nu putem spune când, dar într-o zi o Ucraină suverană va face parte atât din NATO, cât și din UE. Este probabil ca acest război să continue pentru o perioadă de timp. Așadar, NATO va continua să se asigure că vom sprijini Ucraina și că vom evita o escaladare cu Rusia. El País: Moscova a avut succese militare recente, cum ar fi cucerirea orașului Avdiivka, ajutorul american acordat Ucrainei a stagnat, prăbușirea economiei rusești pe care mulți au prezis-o nu a avut loc. Putin câștigă războiul? Mircea Geoană: Trebuie să evităm tentația de a fi prea optimiști, așa cum am fost cu câteva luni înainte de contraofensivă, sau prea pesimiști, așa cum părem a fi astăzi. Acest război este foarte dinamic. Dacă privesc jumătatea plină a paharului, văd Ucraina împingând flota rusă din Marea Neagră, departe de Crimeea, spre Marea Azov. Acesta este un mare succes. Cu ajutorul nostru, Ucraina a reușit să restabilească ruta de export de cereale din Marea Neagră. Văd unele dificultăți tehnice pentru Ucraina, dar nu și dificultăți strategice. Să avem încredere. În timp ce Rusia devine o economie de război și primește sprijin din partea Coreei de Nord și a Iranului, noi, de asemenea, ne creștem producția pentru a ajuta Ucraina și pentru a ne acoperi propriile nevoi de securitate, apărare și descurajare în Europa. El País: Trump, care a încurajat Rusia să facă ce vrea cu orice țară NATO care nu cheltuiește suficient pentru apărare, are practic garantată nominalizarea republicană pentru alegerile din noiembrie. Ar putea o nouă administrație Trump să reprezinte o amenințare la adresa angajamentului pe baza căruia a fost creată Alianța? Mircea Geoană: Am văzut deja declarații contondente din partea președintelui Trump la începutul mandatului său și apoi a colaborat cu NATO. El a înțeles necesitatea acestei alianțe și interesul SUA de a o menține puternică, schimbându-și opiniile și având abordări mult mai constructive. Nu pot să mă antepronunț asupra a ceea ce vor vota americanii. Dar sondajele arată un sprijin imens pentru NATO în opinia publică. Într-un sondaj recent YouGov, peste 60% dintre americani s-au declarat dispuși să își apere aliații. Atât republicanii, cât și democrații înțeleg foarte bine competiția foarte dificilă cu China, Rusia, Iran și Coreea de Nord. SUA vor avea nevoie de toți aliații săi din Europa și din restul lumii. China nu va avea niciodată atât de mulți aliați. De aceea, NATO este valoros pentru noi în Europa, dar și foarte important pentru America. Să ne asigurăm că nu erodăm încrederea în caracterul sacru al Articolului 5 al NATO. Avem nevoie unii de alții mai mult ca niciodată. A rămâne împreună servește intereselor ambelor părți ale Atlanticului. El País: Cum ar trebui să se pregătească aliații pentru o ipotetică revenire a lui Trump la Casa Albă? Este timpul să accepte că SUA nu mai garantează securitatea europeană? Mircea Geoană: Aceasta este o conversație recurentă de peste 20 de ani. În cadrul NATO, statele UE contribuie cu doar 20% din totalul cheltuielilor pentru apărare. Sunt un susținător puternic al proiectului european, dar acest lucru este contraproductiv, poate deveni un fel de profeție care se autoîmplinește. America are nevoie de noi. Și noi avem nevoie de America. Cu toții avem nevoie unii de alții. UE este relativ slabă în domeniul apărării din cauza lipsei de investiții de-a lungul deceniilor, dar și din cauza fragmentării pieței industriei de apărare. NATO este cel mai bun partener al UE pentru a preveni fragmentarea. El País: Germania refuză să trimită rachete Taurus în Ucraina. Anterior au existat discuții despre tancuri Leopard sau avioane F-16, pași care au fost făcuți în cele din urmă. Este această strategie gradualistă este responsabilă pentru progresele actuale ale Rusiei? Mircea Geoană: Trebuie să respect deciziile democratice ale fiecărei țări. Acești pași sunt deosebit de complicați în Germania, o țară care, după o lungă perioadă de pacifism, face totuși multe: cheltuiește 2% din PIB pentru apărare și ajută Ucraina cu resurse semnificative. Avioanele F-16 erau un fel de tabu. Acum suntem gata să antrenăm primii piloți ucraineni. Haideți să lăsăm democrațiilor timp să ia decizii înainte de a ne grăbi să criticăm. Același lucru este valabil și pentru Congresul SUA. El País: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că „amenințarea unui război nu este imposibilă”. Fac Aliații suficient în fața acestui pericol? Mircea Geoană: UE se adaptează la o nouă realitate de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Atunci, țările au început să investească mai mult în apărare. Anul trecut, la Summitul NATO de la Madrid, am adoptat cele mai importante planuri de descurajare și apărare de la sfârșitul Războiului Rece încoace. Aliații, inclusiv Spania, fac o treabă excelentă pentru această Alianță. Contribuie foarte mult. El País: Trebuie să îi mulțumim lui Putin pentru noii membri ai NATO, cum ar fi Finlanda și, în curând, Suedia? Mircea Geoană: Putin a făcut o serie de greșeli strategice, a estimat greșit capacitatea poporului ucrainean de a rezista și a crezut că NATO va reveni la granițele de dinainte de 1997. Avem acum printre membrii noștri două țări care au fost neutre, în cazul Suediei de mai bine de 200 de ani. NATO are acum un flanc estic care acoperă Marea Nordului, Marea Baltică și Marea Neagră. Aceasta este o dificultate strategică uriașă pentru Putin. El credea că Occidentul va ieși slab și divizat, dar s-a constatat contrariul.