Poliția din Italia și alte țări europene, inclusiv România, au arestat 22 de persoane și au confiscat bunuri în valoare de peste 600 de milioane de euro într-un caz uriaș de corupție legat de folosirea frauduloasă a fondurilor UE de redresare postpandemie.

"Operațiunea de amploare a poliției italiene a expus o schemă de fraudă în care bunuri și fonduri de peste 600 de milioane de euro au fost confiscate. Această infracțiune subliniază încă o dată problemele legate de gestionarea inadecvată a fondurilor Uniunii Europene de către Italia, în special sumele uriașe alocate pentru Mecanismul de Recuperare și Reziliență. Este îngrijorător de asemenea faptul că o proporție semnificativă a fraudei se bazează pe crearea de companii false și mituirea funcționarilor publici."

@Guguta.com

Polițiștii italieni au confiscat apartamente, vile, mașini și ceasuri de lux și bijuterii cu o valoare de peste 600 de milioane de euro. Au fost investigate peste 100 de tranzacții financiare suspecte, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro. Printre bunurile confiscate și activele înghețate se numără și criptomonede, ceasuri Rolex, aur, precum și un Lamborghini, un Porsche și un Audi Q8. Presupusa fraudă ridică din nou întrebări legate de folosirea necorespunzătoare a fondurilor de 800 de miliarde de euro pe care UE le-a alocat pentru Mecanismul de Recuperare și Reziliență (MRR). Italia este țara care a beneficiat de cele mai multe fonduri, fiindu-i alocate aproape 200 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi. Parchetul European (EPPO) a transmis că o asociație infracțională multinațională a accesat subvenții de 600 de milioane de euro în perioada 2021-2023, formând o rețea de companii fictive și susținând că fondurile erau folosite pentru extinderea lor internațională. Fondurile au fost acordate companiilor false de către Simest, o instituție a guvernului italian care era menită să ajute întreprinderile mici să se dezvolte. Dintre cele 22 de persoane arestate, opt au fost reținute, iar 14 au fost plasate în arest la domiciliu. EPPO și autoritățile italiene au spus că schema se baza pe o rețea elaborată de firme „fantomă”, care se extindea și în Slovacia, România și Austria. Aceste companii generau bilanțuri contabile false folosind servere de tip cloud din străinătate, active cripto și inteligența artificială pentru a-și „ascunde și proteja” activitățile. „Suspecții își transferau fondurile în conturile lor bancare în Austria, România și Slovacia de îndată ce primeau plățile în avans”, a transmis EPPO, care a precizat că în aproape un sfert din cazurile pe care le investighează în tot blocul comunitar, infractorii înființează companii fictive sau mituiesc funcționari publici.