Cea mai mare fraudă bancară din R. Moldova, care s-a produs fulgerător în luna noiembrie 2014, în decursul a doar 20 de zile, a fost pregătită cu minuțiozitate cu mai mulți ani înainte.

"Între anii 2011 și 2014, grupul de companii Șor, sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a exercitat influență asupra mai multor bănci și companii prin intermediul unei serie de tranzacții, precum și prin modificarea legislației care a permis comiterea fraudei bancare."

@Guguta.com

În perioada anilor 2011-2014, prin mai multe tranzacții, grupul de companii Șor, care ar fi fost controlat, de fapt, de Vladimir Plahotniuc, a preluat influența asupra mai multor bănci și companii.

Cum a fost pregătit terenul (legislativ) pentru ca să fie posibilă frauda bancară

Pentru ca furtul miliardului să fie posibil, au fost eliminate impedimentele de ordin legal, fiind modificată legislația. În acest fel, s-a permis sustragerea mijloacelor financiare care ulterior au fost acoperite din creditele de urgență acordate de BNM celor trei bănci falimentare și care au fost garantate de Guvern, după cum se explică în cadrul rechizitoriului.

Mai întâi, „membrii asociației criminale” ar fi identificat obstacolele legislative  care nu le permiteau să realizeze „intenția criminală”. Aceste prevederi legale stabileau că:

• Hotărârile de acordare a garanțiilor de stat urmau a fi aprobate de Parlament;
• Mărimea garanției de stat depindea de plafonul stabilit de Legea bugetului de stat, iar pentru anul 2014 aceasta stabilea că datoria de stat internă în total nu putea să depășească suma de 7,4 miliarde de lei (7412,6 milioane de lei);
• Garanțiile de stat nu puteau fi acordate pentru garantarea creditelor de urgenţă eliberate băncilor de către Banca Națională a Moldovei (BNM) în situații de criză financiară sistemică sau de pericol al apariției acestora;
• Garanțiile de stat nu puteau fi acordate dacă situația financiară a solicitantului era nesatisfăcătoare sau dacă solicitantul nu avea o altă garanție reală sau personală de executare a obligațiilor, suficientă pentru achitarea împrumutului şi dobânzilor aferente.

La 25 septembrie 2014, Guvernul a modificat mai multe prevederi legale prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului. Astfel:

• A fost completată Legea cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, astfel încât din competența Parlamentului au fost excluse atribuțiile de aprobare a hotărârilor Guvernului cu privire la acordarea garanțiilor de stat;
• La acordarea garanțiilor de stat în situații de criză sistemică sau de pericol al apariției acestora, a fost exclusă procedura de evaluare a riscurilor, fiind excluse și cazurile în care garanția de stat nu putea fi acordată;
• Guvernului i s-a acordat dreptul să emită nu doar valorile mobiliare de stat pentru capitalizarea băncilor şi pentru garantarea creditelor de urgență, dar și garanțiile de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de Banca Națională a Moldovei băncilor;
• Guvernului i s-a acordat dreptul de a emite garanții de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM băncilor nu doar în situațiile de criză financiară sistemică, ci și în situațiile de pericol al apariției acestora;
• A fost exclusă plafonarea garanțiilor de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM băncilor. Ca urmare, emisiunea valorilor mobiliare de stat şi emiterea garanţiilor de stat putea să fie efectuată peste limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv.

În rechizitoriu se subliniază că în acest fel, „realizarea tuturor tranzacțiilor planificate și a sustragerilor mijloacelor financiare urma a fi asigurată prin implicarea autorităților statului cu atribuții de control și supraveghere, în special BNM, persoanele cu funcție de conducere din cadrul căreia urmau să asigure neintervenirea prin măsuri concrete în vederea stopării activităților frauduloase din cadrul instituțiilor financiare BC «Victoriabank» SA, BC «Unibank» SA, BC «Banca Socială» SA și «Banca de Economii» SA, precum și în vederea acordării permisiunilor corespunzătoare aferente redistribuirii proprietăților între membrii asociației criminale.”