Ce este dreptul accesului la informație și până unde putem merge în goana pentru informațiile de interes public? Cum obținem informațiile de care avem nevoie, fără a afecta viața privată a unei persoane? Care sunt obligațiile autorităților publice locale și centrale atunci când le solicităm informații?

"Forumurile Anuale ale Democrației Locale au oferit răspunsuri cruciale privind datele cu caracter personal și accesul la informații de interes public, subliniind importanța cunoașterii legislației care reglementează aceste domenii."

@Guguta.com

Răspunsuri la aceste, dar și la alte întrebări privind datele cu caracter personal și informațiile de interes public, au fost oferite în cadrul instruirilor expertului Sergiu Bozianu în cadrul Forumurilor Anuale ale Democrației Locale, desfășurate în perioada 6-13 decembrie în Cimișlia, Cahul, Ștefan-Vodă, Soroca, Florești și Căușeni, transmite Știri.md, cu referire la realitatea.md.  În cadrul forumului, participanții au învățat că accesul la informație și viața privată sunt deopotrivă drepturi fundamentale ale omului, care nu pot fi comparate, dar care implică cunoașterea legislației care reglementează situațiile în care acestea se intersectează. Astfel, au fost discutate aspecte teoretice și practice ale legislației, care le vor fi utile reprezentanților societății civile și funcționarilor publici în exercitarea activității lor.  De asemenea, participanții au aflat că toate autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice abilitate cu gestionarea unor servicii publice sunt furnizori de informații și trebuie să ofere, la solicitare, informații de interes public. „Termenul de satisfacere a cererii de acces la informație este de 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii cu cinci zile lucrătoare cu informarea prealabilă a solicitantului”, a comunicat Sergiu Bozianu.  Potrivit expertului, solicitantul e absolvit de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile oficiale solicitate. De asemenea, acesta susține că orice informație care identifică sau poate duce la identificarea unei anumite persoane reprezintă date cu caracter personal. În practică, spune expertul, marea majoritate a oamenilor prelucrează, în timpul exercității atribuțiilor de serviciu, date cu caracter personal. Totodată, potrivit lui Bozianu, în momentul în care cineva a acceptat sau a obținut o funcție publică, trebuie să admită un grad mai mare de ingerință în viața privată. De asemenea, dacă informația privată stârnește suspiciuni, aceasta poate fi răspândită liber către public, iar acest lucru nu este o încălcare a dreptului la viața privată. Participanții au fost instruiți și despre modurile în care poate fi realizat dreptul accesului la informație – scris și verbal. Acestora li s-a explicat și ce reprezintă accesul la informațiile cu accesibilitate limitată. „Legea pentru protecția datelor cu caracter personal nu este pentru a ascunde datele care trebuie să fie accesibile publicului. Nu trebuie să inversăm sensul acestei legi”, a punctat expertul. Forumurile Anuale ale Democrației Locale au fost organizate în cadrul proiectului „Cetățeni activi, comunități prospere-faza II”, implementat prin intermediul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Foto: Realitatea.md