Conflictele înghețate pot avea aspecte comune, dar și multe diferențe și este important să se facă o claritate asupra situațiilor și contextelor istorice care au dus la înghețarea unui conflict.

"Conflictele politice care au trecut prin faza militară dar nu au primit o soluționare politică sunt numite conflicte înghețate. Acestea pot reprezenta o moștenire a vechiului Imperiu Sovietic, precum este separatismul în Transnistria, sau pot fi rezultatul altor dispute nerezolvate, cum este cazul în Karabahul de Munte. Fiecare conflict înghețat are specificități unice, însă toate reprezintă o amenințare la adresa stabilității și securității regiunii în care se manifestă."

@Guguta.com

În cadarul unei dezbateri la Ipn.md cu genericul „Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare”, analistul politic, Igor Boțan a spus că acele conflicte politice care au trecut prin faza fierbinte militară și care nu au primit o soluționare politică, dar au ieșit din stadiul confruntării armate directe sunt numite conflicte înghețate, transmite Știri.md. „Unele conflicte înghețate încep să mocnească, după care sunt soluționate. Cum a fost în cazul Karabahului de Munte, prin metode militare. Dacă ne referim la conflictul transnistrean, acesta este un conflict social și politic care a început încă în perioada sovietică, inspirat de elitele sovietice pentru a zădărnici Mișcarea de Renaștere Națională a populației băștinașe din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească”, a declarat Igor Boțan. Natalia Albu, fondatoare a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, conferențiară universitară, Academia Militară spune că în domeniul studierii conflictelor nu există o claritate ce înseamnă conflict înghețat. Cu toate acestea, atunci când se vorbește despre R. Moldova, despre situația conflictului nesoluționat existent, deseori este folosit acest termen „conflict înghețat”. „Este vorba de o situație creată după o dispută militară, acțiuni militare violente care s-au stopat din diferite motive, însă nu s-a găsit o soluție de reglementare acesteia. Conflictele mai des sunt divizate și analizate după cauzele acestora. Pot fi conflicte etnice sau conflicte cu caracter internațional, după câte părți sunt implicate în conflict. De exemplu, conflictul transnistrean este considerat conflict internațional, deoarece este implicată a treia parte, cum este Federația Rusă. Este diferență dintre conflictele din spațiul post-sovietic sau conflictul, de exemplu, în Kosovo, dintre albanezi și sârbi, care tot este considerat conflict înghețat. Cazul Cipriot deseori apare ca un exemplu”, a declarat ea, menționând că aceste „conflicte înghețate” pot să aibă aspecte comune și aspecte care le deosebește. Octavian Țîcu, doctor în istorie, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova, spune că separatismul transnistrean este o proiecție a Imperiului Sovietic în disoluție atunci când s-au creat două separatisme pe teritoriul RSS: este vorba de autonomia găgăuză și autonomia transnistreană. „Că anumite elite au jucat rolul pe care centrul imperial și-l dorea este o altă chestiune. Că s-au acoperit de ideea luptei pentru limbă și s-au speriat de așa-numită unire cu România este, iarăși, un decor propagandistic. Deci, de aceea, nu trebuie să ne pierdem în noțiuni”, a spus el. Războiul din Transnistria, denumit uneori și Războiul ruso-moldovenesc, a fost un conflict militar, iar actualmente este un conflict politic între R. Moldova și autoproclamata „Republica Moldovenească Nistreană” cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Râbnița, Slobozia și orașul Tiraspol, aflate pe malul stâng al râului Nistru și orașul Bender aflat pe malul drept al aceluiași râu. Conflictul militar a durat de la 2 martie până la 21 iulie 1992. Conflictul politic a început în anul 1990, imediat după proclamarea independenței așa-zisei „Republica Moldovenească Nistreană”, fază latentă a acestuia desfășurându-se până în prezent.