Măsurile luate în perioada 2022-2023 pentru a scăpa de dependența energetică de Rusia au fost eficiente, dar nu înlătură posibilitatea ca Europa să se poată confrunta cu o nouă criză.

"Potrivit acestui articol, Europa a depășit cu succes criza energetică din 2022-2023, bazându-se pe reducerea consumului de gaze, diversificarea surselor de energie și creșterea importurilor de gaze din alte regiuni decât Rusia. Cu toate acestea, expertul în energie subliniază că majoritatea acestor măsuri nu sunt sustenabile pe termen lung, subliniind necesitatea dezvoltării unor strategii energetice pe termen lung și a unor planuri de măsuri pentru situații de urgență energetică."

@Guguta.com

„În anul 2022 măsurile principale care au permis Europei să depășească situația de criză, parțial fără energia rusească s-au bazat pe reducerea voluntară a consumului de gaze, pe trecerea voluntară a producerii de energiei electrică și termică pe alți combustibili, pe creșterea livrărilor de gaze din Norvegia, Agrica și Asia, dar mai ales pe creșterea importurilor de LNG. Exceptând importurile de LNG toate măsurile sunt măsuri nesustenabile pe termen lung”, punctează expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro. Securitatea aprovizionării cu gaze naturale s-a îmbunătățit semnificativ în anul 2023, iar UE este pe cale să îndeplinească obiectivul REPowerEU de a fi independentă de combustibilii fosili din Rusia până în 2027. În 2022, importurile totale de gaze rusești (GNL și gaze naturale prin conducte) au scăzut la 80 mld mc (24 % din importurile UE), în comparație cu importurile anuale anterioare crizei, de 155 mld mc (45 %). Chiar dacă importurile de GNL din Rusia au crescut din 2021, acestea reprezintă o pondere foarte mică din totalul importurilor de gaze. Volumul total al importurilor continuă să scadă în 2023, fiind estimat la aproximativ 40-45 mld mc. În iunie 2023, doar 8 % din importurile de gaze au fost realizate prin conducte rusești, comparativ cu peste 50 % înainte de războiul de agresiune. Datorită eforturilor importante de diversificare și a reducerii cererii, UE a fost în măsură să compenseze integral volumele lipsă din Rusia. Noua politică de înmagazinare nu numai că a asigurat securitatea energetică pentru iarna 2022-2023, ci asigură și o situație mai confortabilă pentru iarna următoare. Regulamentul privind înmagazinarea gazelor, adoptat în iunie 2022, a contribuit la un nivel record al stocurilor de 95 % în noiembrie 2022, depășind obiectivul de 80 % în ceea ce privește constituirea stocurilor. UE a depășit nivelul de constituire a stocurilor de 56 % la sfârșitul sezonului de încălzire 2022-2023, iar obiectivul său de constituire a stocurilor de gaze de 90 % a fost atins la 18 august 2023, cu peste două luni înainte de împlinirea termenului din noiembrie. „Eficiența energetică înainte de toate” Comisia a propus o serie de măsuri de economisire a energiei și de reducere a consumului de energie, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”. În mai 2022, Comisia a prezentat în comunicarea sa intitulată Planul UE „Economii de energie”  posibile măsuri pentru statele membre în vederea reducerii consumului de energie și a creșterii eficienței energetice în clădiri, industrie și transporturi. Aceasta a fost completată de inițiativa Sprintul orașelor pentru economisirea energiei (Energy Saving Sprint) – o inițiativă lansată de Comisie, de Convenția primarilor din UE și de Comitetul European al Regiunilor, pentru a sprijini orașele să ia măsuri imediate în aceeași direcție. În 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere voluntară cu 15 % a cererii de gaze (sau 45 mld mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depășit prin scăderea cererii cu 18 % (sau 53 mld mc), toate sectoarele reducându-și cererea de gaze. Pe baza acestei experiențe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 și se estimează economisirea a aproximativ 60 mld mc de gaz. În octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepționale, limitate în timp, cu scopul de a reduce cererea de energie electrică și de a redistribui clienților finali veniturile extraordinar de ridicate din sectorul energetic. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10 % și cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf. Deși reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10 % a reprezentat o provocare pentru statele membre. În ceea ce privește măsurile structurale, în martie 2022, șefii de stat UE au emis Declarația de la Versailles, subliniind pilonii răspunsului UE la criza energetică. Acești piloni au fost încorporați ulterior în planul REPowerEU al Comisiei UE (mai 2022), cadrul de politică central pentru strategia energetică a UE. Planul își propune să reducă rapid dependența de combustibilii fosili ruși și să garanteze sustenabilitatea și stabilitatea pe termen lung a sistemului energetic al UE. UE și-a diversificat resursele de aprovizionare Ca urmare a planului REPowerEU, UE și-a diversificat în mod semnificativ aprovizionarea cu energie. În aprilie 2022, Comisia, mandatată de Consiliul European, a creat o platformă energetică a UE pentru a pune în comun cererea de gaze a UE și pentru a coordona achizițiile comune voluntare în vederea încheierii unor contracte favorabile cu furnizori internaționali care nu sunt din Rusia. Platforma energetică a UE a fost accesibilă, de asemenea, Georgiei, Moldovei, Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova și Serbia abonându-se la platformă.  Comisia a sprijinit statele membre în procesul de abordare a blocajelor din infrastructura de gaze identificate în cadrul planului REPowerEU. Proiectele de interes comun finalizate în ultimele luni au pus capăt dependenței tuturor statelor membre de un singur furnizor de energie, iar UE a înregistrat progrese remarcabile în ceea ce privește diversificarea aprovizionării sale cu energie și optimizarea infrastructurii existente de gaze naturale prin intermediul conductelor, de exemplu Gazoductul baltic, conducta de interconectare Polonia-Slovacia și Grecia-Bulgaria, permițând fluxul inversat între Franța și Germania și terminalele GNL, de exemplu în Germania, Grecia, Italia și Finlanda. CE a făcut eforturi, dar e nevoie de o Strategie energetică pe termen lung În plus, Comisia a depus eforturi vizând consolidarea relațiilor cu partenerii internaționali și diversificarea importurilor sale de gaze și de GNL către furnizori mai fiabili din afara Rusiei. UE și-a extins importurile de gaze naturale și de GNL din Norvegia și SUA pentru a compensa reducerea importurilor din Rusia. Cu 49,3 mld mc, importurile de GNL din SUA au crescut de peste două ori în 2022 (2021: 18,9 mld mc). Importurile de gaze prin conducte din Norvegia au crescut de la 79,26 mld mc în 2021 la 86,69 mld mc în 2022, mărind cota Norvegiei din totalul importurilor UE prin conducte de la 30 % la 40 %. Comisia poartă un dialog periodic cu Nigeria, cel mai mare producător de GNL din Africa. În iulie 2023, au fost semnate noi memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în domeniul tranziției energetice cu Uruguay și Argentina. În iulie 2022, UE și Azerbaidjan au adoptat un nou memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei, iar UE a crescut aprovizionarea cu gaze naturale din această țară cu 40 %. Ambele părți au convenit să dubleze cantitate de gaze livrată către UE până în 2027 prin intermediul coridorului sudic al gazelor și să își intensifice cooperarea în ceea ce privește energia curată, eficiența energetică, transportul energiei electrice și emisiile de metan. În regiunea mediteraneeană, Comisia a continuat să colaboreze cu Egiptul și Israelul privind gazele naturale care a contribuit la creșterea aprovizionării cu GNL din Egipt către UE de la 1,1 mld mc în 2021 la 4,2 mld mc în 2022. UE și-a continuat dialogul cu Algeria în vederea dezvoltării în continuare a parteneriatului său strategic în domeniul energiei. Importurile totale de energie din Algeria au înregistrat o ușoară scădere în 2022, ajungând la 40,35 mld mc (2021: 44,1 mld mc). Importurile prin conducte în Spania au scăzut, în timp ce importurile în Italia au crescut. „În concluzie, apreciem că Europa a traversat cu succes furtuna energetică din 2022-2023, și în lipsa unor evenimente imprevizibile, vom asista la o stabilizare a situației de pe piața de gaze și implicit la o stabilizare a prețului gazelor naturale . Surplusul de gaze din depozite, noile infrastructuri de GNL, care urmează să se finalizeze în următoarele luni, cât și menținerea unui consum scăzut al Chinei, va aduce scăderi ale prețului la gaze până la 20 euro/MWh în anul 2024, dar cu o posibilă creștere a prețului la gaze în anul 2025 urmare a eliminării gazelor din Rusia via Ucraina.. Situațiile imprevizibile, dar și viitoarele crize energetice care vor veni în viitor, determină necesitatea unor Strategii Energetice pe termen lung și a existenței unor Planuri de Măsuri pentru Situații de Urgență Energetică”, conchide expertul în energie.