Consumul mare de alimente ultraprocesate este legat de un risc ușor mai mare de deces prematur. Concluzia aparține oamenilor de știință americani, în urma unui studiu realizat pe o perioadă de 30 de ani și publicat în The BMJ.

"Acest studiu adâncește înțelegerea asupra riscurilor asociate cu consumul de alimente ultraprocesate și subliniază importanța unei alimentații sănătoase pentru menținerea sănătății pe termen lung. Nu toate produsele ultraprocesate ar trebui evitate universal, dar este esențială moderarea și alegerea în mod conștient a alimentelor pe care le consumăm."

@Guguta.com

Cercetătorii spun că nu toate produsele alimentare ultraprocesate ar trebui să fie universal restricționate, dar că descoperirile lor „oferă sprijin pentru limitarea consumului anumitor tipuri de alimente ultraprocesate pentru menținerea sănătății pe termen lung”, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro. Alimentele ultraprocesate includ produse de patiserie și gustări ambalate, băuturi gazoase, cereale cu zahăr și produse gata de consumat sau destinate doar încălzirii. Acestea conțin adesea coloranți, emulgatori, arome și alți aditivi. Sunt, de obicei, bogate în zahăr adăugat, grăsimi saturate și sare, dar le lipsesc vitaminele și fibrele. Tot mai multe dovezi leagă alimentele ultraprocesate de risc mai mare de obezitate, boli de inimă, diabet și cancer intestinal, dar puține studii pe termen lung au examinat legăturile cu toate cauzele de deces specifice, în special din cauza cancerului. Pentru a aborda aceste lacune, cercetătorii au urmărit starea de sănătate pe termen lung a 74.563 de asistente medicale din 11 state din SUA, în cadrul „Studiului de sănătate a asistentelor”(1984-2018) și a 39.501 de profesioniști din domeniul sănătății de sex masculin din toate cele 50 de state din SUA în „Urmărirea profesioniștilor din sănătate” (1986-2018, cu toții fiind fără antecedente de cancer, boli cardiovasculare sau diabet la înscrierea la studiu. La fiecare doi ani, participanții au furnizat informații despre sănătatea și obiceiurile lor de viață, iar la fiecare patru ani au completat un chestionar detaliat despre alimente. Calitatea generală a dietei a fost, de asemenea, evaluată folosind scorul „Alternative Healthy Eating Index-2010” (AHEI). Pe parcursul unei perioade medii de urmărire, de 34 de ani, cercetătorii au identificat 48.193 de decese, inclusiv 13.557 decese din cauza cancerului, 11.416 decese din cauza bolilor cardiovasculare, 3.926 decese din cauza bolilor respiratorii și 6.343 de decese din cauza bolilor neurodegenerative. Comparativ cu participanții din cel mai scăzut trimestru al consumului de alimente ultraprocesate (în medie 3 porții pe zi), cei din cel mai mare trimestru (în medie 7 porții pe zi) au avut un risc cu 4% mai mare de decese totale și un risc cu 9% mai mare de alte decese, inclusiv un risc cu 8% mai mare de decese neurodegenerative. Nu au fost găsite asocieri pentru decesele cauzate de boli cardiovasculare, cancer sau boli respiratorii. Alimente ultraprocesate care pot duce la deces prematur Asocierea dintre consumul de alimente ultraprocesate și moarte a variat în funcție de grupele de alimente specifice, produsele gata de consum pe bază de carne, păsări și fructe de mare prezentând cele mai puternice și mai consistente asocieri, urmate de băuturile îndulcite cu zahăr și îndulcite artificial, deserturi pe bază de lactate și alimente ultraprocesate pentru micul dejun. Asocierea a fost mai puțin pronunțată după ce calitatea generală a dietei a fost luată în considerare, sugerând că aceasta are o influență mai puternică asupra sănătății pe termen lung decât consumul de alimente ultraprocesate, notează autorii. Studiul este unul observațional, deci nu se pot trage concluzii ferme despre cauză și efect, iar autorii subliniază că sistemul de clasificare a alimentelor ultraprocesate nu surprinde întreaga complexitate a procesării alimentelor, ceea ce duce la o potențială clasificare greșită. Cu toate acestea, a fost un studiu amplu cu o urmărire lungă, folosind măsurători detaliate, validate și repetate, iar rezultatele au fost similare după analize suplimentare, oferind o mai mare încredere în concluzii. Cercetătorii subliniază că nu toate produsele alimentare ultraprocesate ar trebui să fie universal restricționate și spun că simplificarea excesivă atunci când se formulează recomandări dietetice ar trebui evitată. Dar concluzionează: „Descoperirile oferă sprijin pentru limitarea consumului anumitor tipuri de alimente ultraprocesate pentru menținerea sănătățoo pe termen lung”, adăugând că „sunt justificate studii viitoare pentru a îmbunătăți clasificarea alimentelor ultraprocesate și pentru a confirma descoperirile noastre în rândul altor populații.” Într-un editorial similar, cercetătorii din Noua Zeelandă subliniază că recomandările de evitare a alimentelor ultraprocesate pot da, de asemenea, impresia că alimentele care nu sunt ultraprocesate, cum ar fi carnea roșie, pot fi consumate frecvent. Ei susțin că dezbaterea despre conceptul de „ultraprocesat” nu trebuie să întârzie politicile alimentare care îmbunătățesc sănătatea, cum ar fi restricțiile privind comercializarea alimentelor nesănătoase pentru copii, etichetele de avertizare privind produsele alimentare sărace din punct de vedere nutrițional și taxele pe băuturile dulci.