„Comemorăm cu respect și durere victimele Holocaustului, un capitol întunecat din istoria umanității, în care peste șase milioane de copii, femei, bărbați și vârstnici evrei, romi și alte naționalități au plătit cu viața pentru ororile unui regim nazist.”

"Articolul aduce în discuție comemorarea victimelor Holocaustului în R. Moldova, subliniind accentul pus de prim-ministrul Dorin Recean pe responsabilitatea societății de a nu uita lecțiile dureroase ale istoriei și de a preveni orice act de genocid și discriminare. Este vizibilă importanța pe care autoritățile o acordă acestui eveniment tragic din istoria umanității, organizând seri tematice, aprinzând lumânări în memoria victimelor și păstrând un moment de reculegere."

@Guguta.com

Declarația aparține prim-ministrului, Dorin Recean, și a fost făcută cu prilejul Zilei internaționale a comemorării victimelor Holocaustului, menționând că memoria acestor suferințe ne reamintește de responsabilitatea noastră de a construi un viitor la baza căruia trebuie să stea pacea și înțelegerea.

Dorin Recean a îndemnat societatea să nu uite niciodată lecțiile dureroase ale istoriei și să construiască un viitor în care previne orice act de genocid și orice formă de discriminare și ură – un viitor bazat pe respect reciproc și diversitate.

În perioada 22-31 ianuarie, la Chișinău se desfășoară Săptămâna Memoriei Holocaustului. În instituțiile de învățământ, biblioteci, muzee și centrele de tineret au loc conferințe tematice, mese rotunde, proiecții de filme documentare.

Autoritățile au aprins lumânări în memoria victimelor Holocaustului și au păstrat un moment de reculegere. La mitingul organizat la Monumentul „Victimelor Fascismului” din Chișinău, președintele Maia Sandu a declarat că pentru R. Moldova tragedia poporului evreu, a romilor și a tuturor celorlalți care au suferit pe acest pământ în timpul Holocaustului este și va fi întotdeauna o rană adâncă.

„În fiecare an ne adunăm pentru a comemora împreună un capitol atât de întunecat al istoriei omenirii încât nu putem decât să ne cutremurăm de fiecare dată când ne amintim de supliciul milioanelor de oameni, care au căzut victime Holocaustului”, a notat șeful statului.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în 2016 Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei internaționale privind studierea Holocaustului, prezidate de Elie Wiesel, iar ziua de 27 ianuarie a fost instituită ca Zi națională de comemorare a victimelor Holocaustului.

Holocaust este termenul care reprezintă cel mai mare masacru din istorie. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost asasinați circa șase milioane de evrei de toate vârstele, majoritatea din Europa dar, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești” au fost persecutați și asasinați evrei și în Asia și nordul Africii, conform programului de exterminare a evreilor plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia. Printre victime, s-au numărat circa 1,5 de milioane de copii⁠.

Termenul de „Holocaust” se referă exclusiv la masacrarea evreilor, și nu la alte asasinate - fasciștii și acoliții lor au asasinat și ne evrei, precum romi, polonezi⁠, cetățeni sovietici⁠ și alte grupuri etnice slave, prizonieri de război⁠, homosexuali⁠, Martori ai lui Iehova, persoane de culoare, adversari politici ai naziștilor și handicapați fizic și mental Aktion T4. Se estimează că peste 200.000 de asasini au comis crime asociate Holocaustului⁠.

Toate ramurile birocrației de stat în regimurile fasciste, sub coordonarea SS, cu îndrumări din partea conducerii Partidului Nazist au fost implicate în logistica și în punerea în aplicare a acestei politici criminale. Uciderile au fost comise în toată Europa ocupată de germani⁠, precum și în Germania Nazistă propriu-zisă și în teritoriile controlate de aliații acesteia. Circa 42.500 de centre de detenție au fost utilizate la concentrarea victimelor în scopul comiterii de încălcări flagrante ale drepturilor omului.

Persecuțiile au fost efectuate pe etape, culminând cu politica de exterminare denumită „Soluția Finală a problemei evreiești⁠”.

În urma accederii la putere a lui Hitler, guvernul german a adoptat legi prin care evreii erau excluși din societatea civilă, cele mai cunoscute fiind Legile Nürnberg din 1935. Începând cu anul 1933, naziștii au început să pună la punct o rețea de lagăre de concentrare. După izbucnirea războiului în 1939, evrei germani și străini au fost înghesuiți în ghetouri.

În 1941, când Germania a început să se pregătească să cucerească noi teritorii înspre est, toate măsurile antievreiești s-au radicalizat. Unități paramilitare specializate, denumite Einsatzgruppen, au omorât circa două milioane de evrei în execuții în masă în mai puțin de un an. În prima fază s-a folosit uciderea cu gloanțe, metodă considerată de eficiență scăzută pentru exterminarea unui popor deci, s-a trecut la transporturile cu Trenurile morții, vagoane de vite supra încărcate, spre lagărele de exterminare.

Majoritatea celor care supraviețuiau călătoriei erau uciși sistematic prin camere de gazare⁠ și incinerare în cuptoare special concepute. Aceasta a continuat până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial în Europa în aprilie–mai 1945.