Condamnarea crimelor comunismului, în lipsa unui proces similar celui de la Nürnberg, nu este decât o acțiune metaforică și o bifă într-o agendă de lucru.

"Doctorul în istorie Flori Bălănescu subliniază importanța studierii ororilor regimului comunist și condamnarea efectivă a torționarilor acestuia, ci nu doar a comunismului pe hârtie. Potrivit acesteia, doar doi torționari comuniști au fost condamnați în România și majoritatea rămân nepedepsiți, ceea ce aduce o mare nemulțumire în rândul populației."

@Guguta.com

Opinia aparține doctorului în istorie, Flori Bălănescu, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice”, organizate de Agenția de presă IPN. Potrivit cercetătoarei din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române din București, deși  România a condamnat crimele regimului comunist încă în anul 2006, torționarii perioadei comuniste au rămas nepedepsiți, transmite Știri.md. În aprilie 2006, în România, a fost creată Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste. Aceasta avea menirea de a studia și redacta un raport despre crimele regimului comunist din România (1948-1989). În baza raportului, președintele României, Traian Băsescu, a condamnat regimul comunist drept ilegitim și criminal, în cadrul unei ședințe în Parlamentul de la București, în decembrie 2006. „Dacă nu vorbim despre torționari, nu avem cum să conștientizăm amploarea represiunii. Nu putem vorbi doar despre victime. Ele n-au devenit singure victime, asupra lor au fost exercitate abuzuri, violențe, teroare, unii au fost executați sumar, fără judecată, alții au fost executați în urma unor procese-spectacol. În România există o mare nemulțumire, pentru că, în ciuda condamnării oficiale a comunismului pe care a făcut-o președintele Traian Băsescu în 2006 și care a fost făcută pe baza unui raport creat de o comisie prezidențială, condusă de politologul Vladimir Tismăneanu, condamnarea oficială nu este decât metaforică. În absența unui proces de tipul procesului de la Nurnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului. Condamnarea comunismului doar pe hârtie nu înseamnă decât niște cuvinte și bifarea într-o agendă de lucru”, a spus doctorul în istorie, Flori Bălănescu. Potrivit istoricului din România, marii torționari ai perioadei comuniste au rămas nepedepsiți. Doar doi torționari comuniști au fost condamnați în România: Ion Ficior și Alexandru Vișinescu. „Nu s-a întâmplat nimic, toți marii torționari care încă mai erau în viață după decembrie 1989, au murit ulterior de bătrânețe în paturile lor. Toți marii propagandiști și teoreticieni ai comunismului, de asemenea. Unul dintre cei mai temuți oameni ai securității și partidului, Alexandru Nicolschi, a murit de moarte bună, fără să fie deranjat de nimeni. Această condamnare a comunismului a venit prea târziu în 2006 și nu a avut niciun fel de urmări. Cu excepția a două procese, împotriva a doi foști directori de penitenciar, Ficior și Vișinescu, dar nici acele procese nu au avut vreo urmare. În afară de faptul că românii au mai văzut la televizor că au existat niște torționari”, a mai spus cercetătorul științific în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Flori Bălănescu. Doctorul în istorie Flori Bălănescu a menționat cât de importantă este studierea ororilor regimului comunist de către noua generație. În România, începând cu anul 2025, istoria comunismului devine o materie obligatorie pentru elevii de liceu. „Din păcate, în tot ce întreprindem noi în cercetare, e nevoie de bani. Și cercetarea umanistă are nevoie de bani, nu doar cercetarea care îmbunătățește rachete sau arme nucleare. Materialele editoriale apar în tiraje mici, dar oricum este important ca ele să apară și să ajungă în biblioteci, să ajungă în învățământul superior și de acolo în învățământul preuniversitar. Rezultatele cercetărilor noastre asupra comunismului trebuie să ajungă în școală. Ne vom bucura dacă măcar din 2025 vom avea un manual de istorie a comunismului pentru liceu în România și sper să se întâmple acest lucru și în Republica Moldova”, a punctat Flori Bălănescu.