Dincolo de toate tradițiile, simbolurile și semnificațiile de ordin istoric și religios, luna ianuarie marchează începutul unui nou an. Oferă oamenilor prilejul să reflecte asupra a ceea ce au făcut în anul care se încheie și să-și îndrepte atenția către viitor cu speranță, optimism și determinare, stabilindu-și noi obiective și proiecte pentru anul care vine.

"Luna ianuarie, prima a anului în calendarul gregorian și cu o durată de 31 de zile, este marcată de diverse tradiții și evenimente istorice. De la originile sale în mitologia romană, unde a fost numită după zeul trecerii și al noilor începuturi, Iānus, până la asocierea cu semnele astrologice ale Capricornului și Vărsătorului, ianuarie este o lună plină de semnificații și tradiții."

@Guguta.com

Ce trebuie să știi despre luna ianuarie

Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele șapte luni care are o durată de 31 de zile. La început, luna ianuarie a fost denumită mensis ianuarius, care se traduce prin luna lui Iānus. Acesta era zeul trecerii și al noilor începuturi în mitologia romană și avea două fețe: una orientată spre anul care se încheie și cealaltă spre anul care vine, potrivit enciclopediei online Wikipedia. Numele Iānus provine din limba latină și înseamnă „poartă arcuită”. Este legat de cuvântul Janitor, care inițial însemna „Păzitor al Porții”, cu referire la libertatea.ro.

Astrologic vorbind, luna ianuarie începe cu Soarele în semnul Capricorn și sfârșește în semnul Vărsător. În schimb, dacă privim lucrurile din punct de vedere astronomic, ianuarie începe cu Soarele în constelația Săgetător și se sfârșește cu Soarele în constelația Capricorn.

În luna ianuarie, ziua are 10 ore, iar noaptea 14 ore. În timp ce anul 2023 are 365 de zile, fiind un an obişnuit, cu luna februarie având 28 de zile, 2024 va fi an bisect, ceea ce înseamnă că va avea 366 de zile, cu februarie având 29 de zile.

Cum mai este denumită luna ianuarie

În medie, ianuarie este cea mai rece lună din an în cea mai mare parte a emisferei nordice (unde este a doua lună de iarnă, precedată de decembrie și urmată de februarie) și cea mai caldă lună a anului în cea mai mare parte a emisferei sudice (unde este a doua lună de vară). În emisfera sudică, ianuarie este echivalentul sezonier al lunii iulie în emisfera nordică și invers.

În fiecare an obișnuit, luna ianuarie începe cu aceeași zi a săptămânii, la fel ca luna octombrie, în timp ce, într-un an bisect, ianuarie începe ca aprilie și iulie. Locuitorii din vechea Grecie denumeau luna ianuarie Camelion. În România, prima lună a anului este denumită popular Gerar, din cauza gerului năprasnic din această lună. Ianuarie mai este cunoscută și sub alte denumiri, cum ar fi ienaiu, genarie, ghenarie, ghenare, calindariu, carindariu, carindar (începutul colindelor) sau gerariu. Spre exemplu, forma slavonă ghenari o putem regăsi în cronicele semnate de Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce și alți cronicari moldoveni, precum și în diferite documente oficiale din trecut.

Istoric vorbind, vechiul calendar roman avea în Antichitate doar zece luni, care însumau în total 304 zile, asta pentru că ianuarie și februarie nu existau. Legenda spune că, undeva prin secolul al VIII-lea î.Hr., al doilea rege roman, Numa Pompilius, a adăugat cele două luni de iarnă în calendarul roman deoarece era necesară ajustarea la durata reală a anului solar. Chiar și așa, ianuarie avea pe atunci 30 de zile. Înainte de această reformă, anul începea în martie. Regele Numa Pompilius a decis să introducă cele două luni la începutul anului pentru a alinia calendarul roman cu anul solar, astfel încât s-a ajuns la cele 12 luni pe care le cunoaștem cu toții astăzi.

Mult mai târziu, în anul 153 î.Hr., ianuarie avea să înlocuiască martie ca primă lună a anului roman, în urma unei rebeliuni care a forțat Senatul Roman să modifice începutul anului civil. Cu toate acestea, majoritatea romanilor sărbătoreau Anul Nou tot în luna martie. Nici până astăzi nu este clar când s-a schimbat acest lucru, însă este posibil ca „tranziția” să fi durat sute de ani. În anul 46 î.Hr., Iulius Caesar a introdus un nou sistem de calendar, care este cunoscut sub denumirea de Calendarul Iulian. El a adăugat zece zile la an și a introdus ziua bisectă. Inițial, luna ianuarie a avut doar 29 de zile, însă conform noului calendar, ianuarie a fost extins la 31 de zile, atâtea câte are și în zilele noastre.

Ce tradiții autohtone au loc în ianuarie

Din punct de vedere religios, luna ianuarie este marcată de mai multe sărbători, care cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obțină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, liniște și pace.

Iată-le pe cele mai cunoscute:

Calendarul de ceapă

Această veche tradiție este ținută mai ales de către bătrânii de la satele din România și de către agricultori, care vor să afle cum va fi vremea în decursul anului pentru a știi dacă vor avea recoltă bogată. În seara de Anul Nou se desfac 12 coji de ceapă în care se toarnă sare, iar fiecare dintre aceste coji reprezintă corespondentul unei luni a anului, scrie site-ul Twinkl.ro. A doua zi, dacă sarea din coajă este uscată, este semn că luna respectivă va fi secetoasă. În schimb, dacă sarea este umedă, acesta este un semn bun, ceea ce înseamnă că luna respectivă va fi una bogată în precipitații.

Sorcova

În prima zi a noului an copiii obișnuiesc să împodobească o ramură de brad cu beteală și globulețe și apoi merg să colinde din casă în casă, rostind versurile „Sorcovei”, schița populară scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Acesta este un obicei care se spune că aduce bunăstare și bogăție în casa celui care este sorcovit.

Capra

Capra este un personaj mascat cu un cap de capră, de bou sau de cerb. Acesta este confecționat din lemn și are corpul învelit cu un cojoc întors pe dos sau cu un covor înflorat. Tinerii care îmbracă acest costum dansează și fac diverse figuri comice însoțite de strigăte ale flăcăilor și acompaniați la fluier sau la cobză. Semănatul În dimineața Anului Nou, copiii umblă cu semănatul, o tradiție care presupune să arunce grăunțe prin casele oamenilor. Sănătatea noului Aceasta este o urare pe care oamenii o spun atunci când pășesc într-o casă nouă, însă doar în prima zi a noului an. Cei care „merg” cu „sănătatea noului” aruncă boabe de porumb sau de grâu în pragul casei, iar gazda le va răspunde la urare cu tradiționalul „La anuʼ cu sănătate!”.

Crucea de Bobotează

În ziua de Bobotează, adică pe 6 ianuarie, preotul aruncă o cruce într-o apă. În momentul în care se dă startul, mai mulți tineri bărbați înoată cât de repede pot pentru a ajunge primii la cruce și pentru a o scoate din apă. Cel care va reuși să o aducă la mal va avea noroc tot anul.

Curiozități despre luna ianuarie

Abraham Lincoln a emis Proclamația de emancipare, în 1863; Insula Ellis s-a deschis la 1 ianuarie 1892, permițându-se intrarea în SUA a peste 20 de milioane de imigranți; Prima „cădere” a celebrei sfere de Anul Nou de la New York a avut loc în 1908; În 1946 a fost construit primul computer din SUA, la „Moore School of Engineering” din Pennsylvani, potrivit site-ului Original Works; În 1959, Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat al Statelor Unite ale Americii. Canalul History Channel a fost lansat în 1995; În Regatul Unit, se sărbătorește ,,Dry January”, o mișcare care încurajează oamenii să renunțe la consumul de alcool timp de o lună; Luna ianuarie are ca simbol floral chinezesc floarea de prun; Există o floare care se naște în ianuarie. Aceasta se numește „Dianthus caryophullus”, dar este cunoscută mai degrabă sub numele de garoafă; Ianuarie are două semne zodiacale, Capricorn, până pe 19 ianuarie, și Vărsător, pentru restul lunii. Supranumită „luna divorțului” de către avocați, ianuarie este luna în care au loc cele mai multe divorțuri; Prima ediție a romanului „Frankenstein; or The Modern Prometheus” a fost publicată anonim la Londra în 500 de exemplare.