Autoritățile de la Chișinău își exprimă speranța că până în anul 2026, la finalul primei etape a procesului, cel puțin 50 de primării care s-au unit voluntar vor fi înregistrate, potrivit declarațiilor lui Andrei Strah, secretar general adjunct al Guvernului, în podcastul Europei Libere „În esență...”.

"Procesul de amalgamare voluntară a primăriilor în Republica Moldova, inițiat la începutul acestui an, nu a atras încă solicitări de unificare, cu excepția unui grup de inițiativă din satul Floreni. Guvernul speră că acest proces, împreună cu stimulentele financiare oferite, va consolida și îmbunătăți în continuare structura social-economică a țării, în ciuda unei populații în scădere."

@Guguta.com

Procesul de amalgamare voluntară a început la începutul acestui an, însă până acum nu s-a primit nicio cerere din partea primăriilor care să solicite inițierea proceselor de unificare, cu excepția grupului de inițiativă din satul Floreni, raionul Anenii Noi, validat de Comisia Electorală Centrală pentru colectarea semnăturilor în favoarea fuzionării cu Sângera, o localitate din componența Chișinăului, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org. În podcast, Andrei Strah menționează că cele 150 de milioane de lei alocate pentru susținerea amalgamării primăriilor în acest an vor acoperi "perfect" eventualele procese. El afirmă că o procedură de amalgamare voluntară nu va dura mai puțin de un an. Legea și metodologia privind realizarea amalgamării prevăd o serie de stimulente financiare pentru primăriile care decid să se unească, pentru a deveni mai consolidate și mai puternice din punct de vedere social-economic. Fondul pentru amalgamarea voluntară a localităților include trei tipuri de transferuri: pentru pregătirea proceselor de fuzionare; pentru dezvoltarea infrastructurii în primăriile unite; pentru susținerea bugetelor locale. În ceea ce privește stimulentele financiare, legislația prevede, printre altele, că transferurile sunt calculate în funcție de numărul de locuitori. Cuantumul transferului este de 100 de lei per locuitor, însă acesta crește cu 2,5 bănuți pentru fiecare cetățean în localitățile care depășesc numărul populației de 3.000. Plafonul maxim per locuitor este de 200 de lei. Secretarul general adjunct al Guvernului a precizat în podcastul „În esență...” că amalgamarea voluntară a primăriilor reprezintă "o testare, o pregătire pentru reforma administrației publice locale de nivel I, nu o reformă în sine." Acest proces de amalgamare este văzut ca o oportunitate pentru teritorii de a valorifica "șansa de a îmbunătăți viața oamenilor." Situația privind numărul de primării, conform lui Andrei Strah, este "destul de precară." Dacă la primele alegeri locale din 1995, în Republica Moldova erau 3,5 milioane de cetățeni, în 2023 numărul locuitorilor a scăzut la 2,5 milioane. 30% din populație, conform experților, nu mai este în țară, în timp ce numărul de primari a rămas neschimbat. Legea prevede că o primărie este creată dacă localitatea are o populație mai mare de 1500 de locuitori. În prezent, în Republica Moldova, există aproape 470 de primării (din totalul de aproximativ 900) cu o populație mai mică de 1500 de locuitori. Cea mai mică primărie din Republica Moldova se află în satul Ochiul Roș din raionul Anenii Noi, având 280 de locuitori.