Autoritățile de la Chișinău s-au îngrijit, încă începând cu luna noiembrie 2023, să creeze condiții legale pentru a nu mai admite reluarea emisiei celor 12 televiziuni, în mare asociate cu Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, cărora, pe durata stării de urgență, le-au fost suspendate licențele de emisie.

"Parlamentul a adoptat recent un proiect de lege care a suspendat licențele unor posturi TV, contestând prezentarea 'neclară' și 'incorectă' a evenimentelor. Acest lucru ridică întrebări în ceea ce privește transparența și libertatea presei în R. Moldova."

@Guguta.com

Parlamentul a votat, în lectura a doua, în data de 22 decembrie 2023, un proiect de lege pentru „modificarea unor acte normative (asigurarea integrității și funcționalității pieței energiei electrice)”. Anume în acest document, care intrase în procedură legislativă la 10 noiembrie, au fost operate, pe ultima sută de metri înainte de adoptare și fără a fi supuse consultărilor, amendamentele cu referire la suspendarea licențelor.

Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) de la Chișinău, observă în podcastul Europei Libere „În esență...” că unele formulări ale autorităților sunt „absolut neclare.” Jurista a radiografiat în podcast acțiunile autorităților în sensul neadmiterii reluării emisiei de către cele 12 posturi TV [„Primul în Moldova”; „RTR Moldova”, „Accent” TV, NTV Moldova, TV6; Orhei TV, „Orizont” TV, ITV, Prime, Publika TV, Canal 2 și Canal 3], a căror licențe au fost suspendate în două runde – în 2022 și 2023 – pe durata stării de urgență.

La 7 decembrie 2023, premierul Dorin Recean a declarat la Jurnal TV că au fost elaborate o serie de inițiative legislative care să permită Executivului să gestioneze situația legată de posturile de televiziune suspendate. Demnitarul spunea că „cele 12 televiziuni, care sunt despre propagandă, nu vor putea emite mai departe”. Și spicherul Igor Grosu afirmase în presă, la fel, că au fost identificate soluții legislative.

„După lansarea acestor declarații, colegii mei de la CJI au încercat să afle mai multe detalii despre ce pregătesc sau ce au pregătit [autoritățile], dar nu au reușit să afle nimic: nici de la Parlament, nici de la Guvern – semn că aceste pachete legislative nu existau la acel moment sau că erau încă în proces de coacere”, afirmă Cristina Durnea.

La 18 decembrie, deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate” Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a înregistrat câteva amendamente, cu patru zile înainte de penultima ședință plenară a Parlamentului din anul 2023. Acestea nu au fost supuse consultărilor și au fost votate în data de 22 decembrie, „la pachet”, spune Cristina Durnea, în legi ce vizează sectorul energetic. Legea a fost promulgată în aceeași zi, iar pe 23 decembrie a fost publicată în „Monitorul oficial”, iar asta însemna intrarea ei în vigoare.

Jurista Cristina Durnea povestește în podcast că lucrurile cu cele 12 televiziuni „s-au limpezit” la 29 decembrie, când a fost publicat un document semnat de directorul general adjunct al Agenției de Investiții, în care se preciza că Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale a decis să „sisteze temporar” valabilitatea licențelor de emisie a unor posturi TV.

Decizia indica asupra necesității acumulării de informații și documente pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, o formulare despre care jurista CJI spune că e „absolut neclară.”

Licențele de emisie a celor 12 posturi de televiziune au fost suspendate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), pe durata stării de urgență, pentru că nu au asigurat, inclusiv, „o informare corectă asupra evenimentelor naționale și a războiului din Ucraina”. Unele dintre posturile TV au atacat dispozițiile CSE în instanță, doar că procesele sunt tărăgănate.

După o perioadă de aproape trei ani, starea de urgență în R. Moldova a fost ridicată la 30 decembrie 2023.