România a devenit în anul 2023, principala destinație de export a grâului din Republica Moldova, cu un volum de 707.000 tone, ce reprezintă 62% din volumul total de 1,14 milioane tone, exportat anul trecut.

"Expertul Iurie Rija constată o creștere dramatică a exporturilor de grâu din Republica Moldova în România, cu o creștere exponențială de la doar 4% în 2021/2022 la 68% în sezonul current 2023/2024. În contextul conflictului din Ucraina și taxelor crescute introduse de Turcia, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu cifrele arătând o creștere de 4,4 ori a exporturilor în 2023 comparativ cu 2022."

@Guguta.com

Cantitatea de grâu exportată în România în 2023 este de 4,4 ori mai mare ca exporturile efectuate în această țară în 2022 (160,2 mii tone), și chair de 18 ori mai mare ca în 2021 (39,7 mii tone), constată expertul Iurie Rija, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com. Ce a determinat boom-ul exporturilor de grâu moldovenesc în România  Potrivit lui Rija, deși unele surse mass-media din România, bazându-se pe informații nefondate, au conchis, precum că cereala ar fi de origine ucraineană, "boom-ul exporturilor de grâu moldovenesc în România are temei vamal, logistic și statistic bine definit". "Astfel în Republica Moldova, sezonul 2023/2024, deși a fost dificil din punct de vedere al prețurilor de realizare, volumetric s-a recoltat o cantitate impunătoare de roadă, atât la cerealiere, cât și la oleaginoase. Volumul recoltei de grâu în acest sezon în Republica Moldova, a constituit circa 1,2-1,3 milioane tone. Este important de menționat că recolta dată poate fi și mai mare, dat fiind faptul că roada medie la hectar per sezon este estimată la 3,5 tone pe hectar, cu toate că statistica oficială arată un coeficient mai înalt de 41,2 chintale la hectar (echivalent a 4,12 tone/ha)", explică expertul. Datele vamale relevă că exporturile de grâu moldovenesc în România au crescut exponențial în ultimile două perioade - de la o cotă de doar 4% în 2021/2022 la 52% în 2022/2023 și 68% în sezonul curent (iulie 2023-ianuarie 2024), fapt ce are o explicaţie logică în opinia expertului. "România a devenit partenerul comercial nr.1 pentru Republica Moldova odată cu începutul conflictului din Ucraina din debutul anului 2022. Dacă în 2021, cota principală în exporturile de grâu revenea Turciei, atunci în 2022 relațiile cu această țară s-au îngreunat, mai ales că o bună parte din grâne era transportată către destinația data prin huburile logistice din porturile de la Marea Neagră, care în 2022 au fost blocate, ca urmare a agresiunii Rusiei contra Ucrainei. Mai mult ca atât, din aprilie 2023, Turcia a introdus o taxă de 130% la importurile de cereale, ce a determinat traiderii din Republica Moldova să se reorienteze către România", explică Iurie Rija. Numărul exportatorilor moldovenești de grâu în România a crescut de 4,5 ori Dacă în 2021 pe piața Republicii Moldova doar 17 companii au efectuat exporturi de grâu în România, atunci în 2023 numărul lor a crescut de 4,5 ori - până la 77. Datele din analiză relevă că în această listă pentru anul 2023 vedem și cel mai mare exportator de produse agroalimentare din Republica Moldova - compania SRL Agrofloris-Nord, din cadrul grupului Trans Oil (107,6 mii tone), care în anii precedenți nu a exportat grâu în România. Cât despre importatorii de grâu moldovenesc în România, în 2023 pentru prima data au apărut trei traideri internaționali mari, care împreună au înglobat un volum de 49% din total. Totodată numărul companiilor importatoare a crescut de la 12 în 2021 la 56 în 2023, dintre care 35 - importă grâu din Republica Moldova pentru prima dată, susţine expertul. "Este important de menționat că majoritatea firmelor din România sunt traderi, iar cerealele achiziționate din Republica Moldova sunt ulterior exportate", afirmă Iurie Rija. "Există un control riguros al originii mărfii exportate" El susţine că în ce priveşte procedura de export a grâului moldovenesc, la fel ca şi în cazul altor produse, "există un control riguros al originii mărfii exportate și fiecare document vamal (invoice, contract de vânzare cumpărare, certificat de surveiller acreditat de GAFTA sau FOSFA, conosament, etc) este prevăzut cu indicarea obligatorie a originii mărfii". "La fel, exportul se perfectează în baza certificatului de origine EURO-1, care se eliberează în baza controlului fizic de către reprezentatul vamal al locului depozitării mărfii, contractelor și facturilor de achiziție de la producătorul agricol. O condiție obligatorie în validarea acestor documente este prezentarea certificatului de la producător, eliberat de Primăria din raza sa de circumscripție, cu indicarea suprafețelor însămânțate și a roadei obținute, care atestă că respectivul fermier are de unde vinde marfa din producția proprie. În așa mod, trasabilitatea originii este urmărită pe toate nivelurile - de la achiziție până la export. O oarecare eschivare este imposibilă", susţine Iurie Rija. Potrivit lui, în comerțul internațional este legală efectuarea operațiilor de trading cu marfă străină, cu indicarea originii acesteia. "Unii agenți economici au efectuat asemenea operațiuni internaționale, fără ca marfa să intre pe teritoriul Republicii Moldova. În asemenea tranzacții, agentul economic are un rol de intermediar, iar documentele de export sunt eliberate de brokerul vânzătorului ucrainean și eliberate cumpărătorului. Aceste volume nu figurează în statistica națională și nici nu au fost luate în calcul în prezenta analiză", mai afirmă Iurie Rija. În opinia expertului, exporturile semnificative de grâu din Republica Moldova în România în 2023, reflectă o schimbare semnificativă în peisajul comerțului de cereale din ţara noastră, iar originea moldovenească a acestor exporturi nu poate fi contestată.