Cu aproximativ 74.000 de ani în urmă, super vulcanul Toba din Sumatra a erupt în mod violent, aceasta fiind una dintre cele puternice erupții vulcanice din istoria Pământului, care a produs schimbări climatice uriașe și ar fi putut duce la dispariția speciei umane.

"Studiile recente dintr-un sit arheologic în nord-vestul Etiopiei sugerează că erupția supervulcanului Toba s-ar fi putut să nu fie așa de devastatoare cum se credea inițial. În ciuda condițiilor aride rezultate în urma erupției, oamenii din acea vreme și-au ajustat comportamentul, mărindu-și consumul de pește și folosind noi tehnici de vânătoare. Aceste descoperiri accentuează capacitatea remarcabilă de adaptare a Homo Sapiens la dificultăți de mediu și evenimente catastrofice."

@Guguta.com

Unii oameni de știință susțin că iarna vulcanică produsă în urma erupției a fost destul de puternică pentru a provoca o scădere drastică a numărului de oameni de pe întreaga planetă, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro. Acum, însă, o nouă cercetare efectuată într-un sit arheologic din nord-vestul Etiopiei - un loc ocupat de primii oameni moderni - arată că erupția super vulcanului Toba s-ar putea să nu fi fost atât de apocaliptică precum se credea. Oamenii care trăiau acolo - situl arheologic Shinfa-Metema 1 - s-au adaptat la condițiile aride provocate de erupția vulcanului din Sumatra într-un mod care s-ar putea să fi influențat răspândirea oamenilor din Africa înspre restul lumii. Fragmente microscopice de sticlă vulcanică descoperite împreună cu unelte și rămășițe umane în situl arheologic arată că oamenii locuiau acolo și înainte și după erupția supervulcanului. Oamenii au început să consume mai mult de 4 ori mai mult pește după erupția vulcanului Toba. „Credem că motivul pentru acest lucru este faptul că Toba a creat mai multă ariditate, ceea ce înseamnă că va fi un sezon umed mai scurt și, deci, un sezon arid mai lung”, a spus John Kappelman, un profesor de antropologie și știință geologică de la Universitatea din Texas.  Pe măsură ce râurile au secat, peștii au devenit ținte tot mai ușoare pentru pescari. Aceste locuri bogate în pește au creat ceea ce echipa de cercetători numește „coridorul albastru” pe care strămoșii noștri l-au folosit pentru a pleca din Africa, odată ce sursele lor de hrană s-au epuizat.  Această teorie contrazice majoritatea celorlalte modele care sugerează că principala cale de migrație din Africa a umanității a urmat „coridorul verde” în timpul perioadelor umede. „Acest studiu demonstrează capacitatea mare de adaptare a populațiilor de Homo sapiens la orice tip de mediu, indiferent dacă era foarte umed sau foarte arid, inclusiv în timpul evenimentelor catastrofice precum super-explozia vulcanului Toba”, a spus Ludovic Slimak, cercetător al Centrului Național Francez pentru Cercetare Științifică și Universității din Toulouse. Cercetătorii au descoperit și rămășițe de obiecte triunghiulare care ar putea fi unele dintre cele mai vechi dovezi ale folosirii arcului cu săgeți pentru vânarea peștilor și a animalelor mai mari.  Speciile antice de oameni au părăsit Africa de mai multe ori, dar arheologii și geneticienii susțin că cea mai semnificativă migrație a populației de Homo Sapiens a avut loc între 70.000 și 50.000 de ani în urmă.